Treceți la conținutul principal

De ce iubim viciile ?

Ma gandeam azi la vicii ... nu stiu de ce asa aiurea dar ma gandeam ... si mai ales la ce vicii am eu. Cineva la un momentdat zicea ca viciile se schimba dar intotdeauna numarul lor ramane constant - in cazul meu nu prea e adevarat - acumulez din ce in ce mai multe vicii.

Sincer nu ma deranjeaza asta catusi de putin ... dar e asa interesant ca idee. De ce am zis ca nu ma intereseaza ? pentru ca in opinia mea viciile sunt cele care condimenteaza cate putin viata - fie ca iti place sa fumez , sa bei sau sa faci sex ... sau mai stiu eu ce se poate considera viciu.

E o melodie cu un super mesaj ( Baz Luhrmann - Everybody's Free (To Wear Sunscreen) - click for lyrics ) care la un momentdat zice ceva de genu " In fiecare zi sa faci ceva ce te sperie " - doar asa vei simti ca traiesti viata cu adevarat. Cam asta e si cu fumatul ... stii ca odata si odata o sa te omoare ... asa ca traiesti periculos in fiecare zi :)) - stupida analogie

De fapt ideea la care doresc eu sa ajung e ceva de genu : pentru a simti ca traiesti nu trebuie sa faci totul bine ... perfect. O viata fara deceptii .. vicii .. rasturnari spectaculoase de situatie sau relatii complicate ( a nu se intelege complexe ) nu este o viata pe care o simti ca o traiesti ... Evident ca si excesul de astfel de experiente de aduce in pragul in care omori pe cineva lovindu`l cu bestialitate cu un hamster or smth.

In ultimul timp am avut din ce in ce mai multe discutii despre viata cu diferite persoane ... si fiecare are o viziune propie ... eu personal daca nu ma arunc cu capul in fata si ma lovesc de un pom oarecare ... si apoi ma ridic si ma lovesc iar de acelasi pom ... nu as simti ca traiesc .. Evident e o existenta dureroasa ... dar what the hell ... cand o sa ma uit inapoi o sa ma amuz :)))

Cineva azi imi zicea ca nu poate sa creada ce am scris eu mai devreme despre fericire .... e asa de greu pe inteles? chiar am avut senzatia ca am scris despre fericire la modul cel mai general ... Asa percep eu fericirea ... asa vreau sa o percep si peste 20 ani - probabil nu asa se va intampla dar in naivitatea mea cred ca nimic nu o sa ma schimbe.

Poate e vorba de orgoliu ... poate e vorba de orice altceva ... poate e vorba tocmai de poza asta trimisa de Kamil
Care se potriveste de minune cu articolul de fata ...

Comentarii

  1. imaginea e absolut bestiala:)

    RăspundețiȘtergere
  2. intrebarea ar fi...te doare ceva?...nu?...atunci n-o sa simtzi niciodata ca traieshti...nici daca p zi ce trece mai acumulezi un viciu...daca nici macar o foarte mica parte a inimii ..a sufletului...sau a mintzii nu te doare...atunci traieshti..in vain...ia sfatul d la cineva care a ajuns dependenta de durere...mai gandeshte-te daca adevaratele vicii sunt acelea p care le impartzi cu toata lumea...p care le intalneshti in orice pachet...cutie sau la coltz de strada....shi daca adevaratele vicii nu sunt cele p care le "nastem" singuri shi p care le tzinem strans in suflet ca sa nu le vada nimeni...p care le ascundem...nush...poate n-ai astfel d vicii...shi atunci...ce spun yo nu mai are rost...asha k nu ma mai obosesc...zbye...do it the hard way!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. viciile fac parte din natura noastra, este normal sa`ti doresti sa faci ceva ce`ti face placere fie ca este sa fumezi o tigare la miezul noptii, sa bei o bere intr`o zi calda de vara sau sa tragi pe nas fiecare viciu are o explicatie. Le iubim pentru ca ne simtim bine atunci cand le practicam, pentru ca ele iti dau starea pe care o cauti.

    RăspundețiȘtergere
  4. am citit si eu articolul respectiv acu vreo 10ani, cred ca era printre primele mail`uri primite de la verisoara mea din state.

    nu iubim viciile, ci le suportam, ne complacem. altfel nu le`am numi vicii.

    in opinia mea, viciul e semnul renuntarii la lupta. te lasi cucerit, pentru ca nu poti sa lupti. si nu ma refer la lupta cu viciul respectiv, ci la lupta pentru atingerea obiectivelor dictate de pasiune.

    RăspundețiȘtergere
  5. In parte viciile se explica:
    -se stie ca arhitectii fumeaza in draci.Pt ca munca lor este extenuanta,luceaza si 15h/zi.
    -functionarii cei mai activi din Germania sunt cei homosexuali [n-au nevasta care sa-i toace la cap si nici copii care sa traga de ei sa-i duca-n parc :)),trad.,n-au obligatii].Dar ce conteaza ce fac cu viata lor personala atata timp cat munca la serviciu nu le este afectata,ci dimpotriva?...

    Cu cat muncim mai mult,cu atat distractia,cand vine,este mai periculoasa...Pt ca simtim nevoia unei recompense pe masura eforturilor depuse.Iar ideea ei ne sustine in efortul depus.Si dupa ce ne-am spetit ore in sir,zile in sir,la locul nostru de munca [studii/serviciu],avem tot dreptul* sa facem asta.

    Dar sa fii un pierde-vara,sa nu-ti faci deloc datoria* tocmai pt a avea timp de vicii [sa le incerci pe toate],mi se pare prostie.
    Ti-e mila si de-un caine care schiopateaza,daramite de-un om care poate schiopateaza cu ambele picioare??...

    [*vorbim de drepturi si de obligatii in masura in care vrem sa facem ceva cu viata noastra,nu sa ne-o irosim]
    Concluzia?
    Fa ce vrei cu viata ta,atata timp cat [inca] esti folositor societatii.

    RăspundețiȘtergere
  6. Viciile sunt pentru oameni ce au ca slogan "las-o bah ca merge si asa" poti sa-ti traiesti viata si sa fii fericit in acelasi doar in momentul cand esti multumit de tine, si nu cred ca un dependent nu e intr-un fel frustrat.
    Deci viciile dupa parerea mea sunt pt oamenii slabi!!! think again:)

    RăspundețiȘtergere
  7. dependentii sunt cei mai fericiti oameni ... so think again.

    RăspundețiȘtergere
  8. datimi zi mie idei e vicii:)))

    RăspundețiȘtergere
  9. I'd like to thank you for the efforts you have put in writing this blog. I am hoping to view the same high-grade content by you in the future as well. In fact, your creative writing abilities has motivated me to get my own blog now ;)
    Here is my web blog ... online business/ internet marketing/make money online/ how to make money online/ affiliate marketing/ working from home/ digital bankroll/easycash/

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…