Treceți la conținutul principal

The Yes Man

Luni seara am fost la o proiectie de film ... gratie unei insemnari de pe Rude Blog :

Maine 22.05.2006, de la 21.00 in hala Test Point (str 11 iunie nr. 50 – o fabrica pe care scrie For Rent) – proiectie film documentar The yes men - Dan Ollman, Sarah Price. USA , 2004. intrare libera
The Yes Men is a documentary about a group of anti-economic liberalization activists who have made a unique habit of impersonating the WTO and other right-wing organizations (including the George W. Bush presidential campaign) in talks and national media spots. They try to get noticed by the overblown repugnance of the right-wing plans they suggest for the world's poor. If Jonathan Swift's "A Modest Proposal" was a satirical short story about the rich literally devouring the impoverished, these guys are the long running Broadway adaptation.
Pot spune ca filmul mi`a placut la nebunie. A punctat tocmai ce ne doare ( sa zic asa ) - globarizarea economica in care cei bogati devin si mai bogati iar cei saraci implicit ajung sa fie si mai saraci.

Rezumatul filmului poate sa fie urmatorul : gratie unui site care semana foarte mult cu cel al WTO ( world trade organisation ) cei 2 tipi primesc invitatii la anumite conferinte in calitatea lor de reprezentati ai WTO. La acele conferinta incearca sa isi prezinte viziunea lor despre ce face de fapt WTO ( globalizare economica ). Paradoxal sunt intampinati chiar cu aplauze desi ceea ce au spus/facut e anti-wto ( deh ce poate sa insemne un nume acolo ... )

Cele mai memorabile conferinte prezentate in film au fost cea de la Tampere si Plattsburgh . In prima este vorba despre cum ar fi mult mai ieftin folosirea unor sclavi decat a unor angajati legali. Se prezinta si o modalitate de control/verificare a acestora prin intermediul unui dispozitiv implantat in fundul angajatorului care are ca dispozitiv de afisare a datelor o prelungire a zonei genitale pana in dreptul pieptului ... de fapt ce am vrut sa zic eu e ca seamana cu o mare pula ( poza ) si care ar trebui sa faciliteze managementul ( observa cineva un iz de ironie ? *hihihi* ). Ce e cu adevarat frapant e ca oamenii prezenti la conferinta ( cred ca majoritatea cu doctorate in economie ) au aplaudat aceasta initiativa *holy shit*. Sincer ma asteptam sa fie dat afara sau ceva de genul asta .... nu sa se pozeze si sa vorbeasca cu el la o cafea.

A doua conferinta a fost la o universitate ... la care reactia a fost una cat de cat normala ( adica la final s`a aruncat cu hartii si s`a huiduit ). Poate va intrebati de ce asta? Ei bine ... pentru ca in calitate de reprezentanti WTO au prezentat proiectul de eradicare a foametei in tarile din lumea a 3a sa zic asa. Foarte logic si foarte simplu ... McDonalds si ReBurgers. In momentul in care cineva din tarile civilizate, implicit si mare consumator al produselor fastfood, se ducea la toaleta pentru o mica defecare, un sistem complicat de tevi si instalatii reciclau excrementele intr`un haburger delicios pentru cei din lumea a 3a. Probabil reactiile au fost cele prezentate mai sus pentru ca nu le`au prea priit studentilor hamburgerii primiti la inceputul conferintei .. *buahhahaahhaaha genial*

Filmul se numeste "The Yes Man" si este o mica oglinda a capitalismului ... il recomand. Promit sa ma mai duc la astfel de vizionari, chiar daca la prima vedere un depozit nu iti inspira prea multa tragere la astfel de evenimente.

Comentarii

  1. Saptamana viitoare sper sa ajung si eu pe-acolo *sighs* Am auzit si eu ca locul cam sperie oamenii, insa cei care organizeaza proiectiile o fac din resurse proprii asa ca e foarte dificil... Ideea e ca la inceput proiectiile se tineau in Underworld si erau urmate si de DJ Burebista, care punea ska si reggae, dar din mai multe motive: printre care si faptul ca majoritatea celor care se nimereau pe-acolo erau pusi pe misto-uri tot timpul (iar daca voiai realmente sa te uiti la film - ghinion) si urlau intruna sa li se dea ceva mai vesel ca ei au venit sa se distreze...
    In fine, sper ca in curand vor fi si proiectii de documentare independente autohtone, pentru ca sunt foarte curioasa.

    RăspundețiȘtergere
  2. *din mai multe motive nu se mai tin acolo* :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Prea tare, nu a vomitat nimeni dupa ce a vazut "metoda"?

    RăspundețiȘtergere
  4. Si mie mi-a placut foarte mult: si filmul, si locul, si ideea. Evenimente de genul asta ma fac sa cred ca Bucuresti nu e un oras fara speranta, cu blocuri gri si oameni blazati. Se intampla lucruri interesante sub nasul nostru, trebuie doar sa fim atenti sa nu trecem pe langa ele.

    Rude Girl: mi-am lungit gatul uitandu-ma dupa tine pe acolo! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. ce-e-in-capul-tau23 mai 2006, 13:25

    c'est moi, na. ssst da sa nu mai spui la nimeni :)

    ma bucur ca v-a placut filmul...

    RăspundețiȘtergere
  6. tu esti tipa sau tipu` ? :D

    RăspundețiȘtergere
  7. ce-e-in-capul-tau23 mai 2006, 17:38

    androgin :)

    RăspundețiȘtergere
  8. mama ce m-ai inervat :)
    bine, nu atat cat m-a infuriat filmul, dar tre' sa fiu cinstita si sa te anunt ca te-am injurat.
    ma rog, nu prea tare. oricum, o sa-mi treaca.

    RăspundețiȘtergere
  9. pai de ce m`ai injurat ? m`ai facut curios :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…