Treceți la conținutul principal

The Yes Man

Luni seara am fost la o proiectie de film ... gratie unei insemnari de pe Rude Blog :

Maine 22.05.2006, de la 21.00 in hala Test Point (str 11 iunie nr. 50 – o fabrica pe care scrie For Rent) – proiectie film documentar The yes men - Dan Ollman, Sarah Price. USA , 2004. intrare libera
The Yes Men is a documentary about a group of anti-economic liberalization activists who have made a unique habit of impersonating the WTO and other right-wing organizations (including the George W. Bush presidential campaign) in talks and national media spots. They try to get noticed by the overblown repugnance of the right-wing plans they suggest for the world's poor. If Jonathan Swift's "A Modest Proposal" was a satirical short story about the rich literally devouring the impoverished, these guys are the long running Broadway adaptation.
Pot spune ca filmul mi`a placut la nebunie. A punctat tocmai ce ne doare ( sa zic asa ) - globarizarea economica in care cei bogati devin si mai bogati iar cei saraci implicit ajung sa fie si mai saraci.

Rezumatul filmului poate sa fie urmatorul : gratie unui site care semana foarte mult cu cel al WTO ( world trade organisation ) cei 2 tipi primesc invitatii la anumite conferinte in calitatea lor de reprezentati ai WTO. La acele conferinta incearca sa isi prezinte viziunea lor despre ce face de fapt WTO ( globalizare economica ). Paradoxal sunt intampinati chiar cu aplauze desi ceea ce au spus/facut e anti-wto ( deh ce poate sa insemne un nume acolo ... )

Cele mai memorabile conferinte prezentate in film au fost cea de la Tampere si Plattsburgh . In prima este vorba despre cum ar fi mult mai ieftin folosirea unor sclavi decat a unor angajati legali. Se prezinta si o modalitate de control/verificare a acestora prin intermediul unui dispozitiv implantat in fundul angajatorului care are ca dispozitiv de afisare a datelor o prelungire a zonei genitale pana in dreptul pieptului ... de fapt ce am vrut sa zic eu e ca seamana cu o mare pula ( poza ) si care ar trebui sa faciliteze managementul ( observa cineva un iz de ironie ? *hihihi* ). Ce e cu adevarat frapant e ca oamenii prezenti la conferinta ( cred ca majoritatea cu doctorate in economie ) au aplaudat aceasta initiativa *holy shit*. Sincer ma asteptam sa fie dat afara sau ceva de genul asta .... nu sa se pozeze si sa vorbeasca cu el la o cafea.

A doua conferinta a fost la o universitate ... la care reactia a fost una cat de cat normala ( adica la final s`a aruncat cu hartii si s`a huiduit ). Poate va intrebati de ce asta? Ei bine ... pentru ca in calitate de reprezentanti WTO au prezentat proiectul de eradicare a foametei in tarile din lumea a 3a sa zic asa. Foarte logic si foarte simplu ... McDonalds si ReBurgers. In momentul in care cineva din tarile civilizate, implicit si mare consumator al produselor fastfood, se ducea la toaleta pentru o mica defecare, un sistem complicat de tevi si instalatii reciclau excrementele intr`un haburger delicios pentru cei din lumea a 3a. Probabil reactiile au fost cele prezentate mai sus pentru ca nu le`au prea priit studentilor hamburgerii primiti la inceputul conferintei .. *buahhahaahhaaha genial*

Filmul se numeste "The Yes Man" si este o mica oglinda a capitalismului ... il recomand. Promit sa ma mai duc la astfel de vizionari, chiar daca la prima vedere un depozit nu iti inspira prea multa tragere la astfel de evenimente.

Comentarii

  1. Saptamana viitoare sper sa ajung si eu pe-acolo *sighs* Am auzit si eu ca locul cam sperie oamenii, insa cei care organizeaza proiectiile o fac din resurse proprii asa ca e foarte dificil... Ideea e ca la inceput proiectiile se tineau in Underworld si erau urmate si de DJ Burebista, care punea ska si reggae, dar din mai multe motive: printre care si faptul ca majoritatea celor care se nimereau pe-acolo erau pusi pe misto-uri tot timpul (iar daca voiai realmente sa te uiti la film - ghinion) si urlau intruna sa li se dea ceva mai vesel ca ei au venit sa se distreze...
    In fine, sper ca in curand vor fi si proiectii de documentare independente autohtone, pentru ca sunt foarte curioasa.

    RăspundețiȘtergere
  2. *din mai multe motive nu se mai tin acolo* :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Prea tare, nu a vomitat nimeni dupa ce a vazut "metoda"?

    RăspundețiȘtergere
  4. Si mie mi-a placut foarte mult: si filmul, si locul, si ideea. Evenimente de genul asta ma fac sa cred ca Bucuresti nu e un oras fara speranta, cu blocuri gri si oameni blazati. Se intampla lucruri interesante sub nasul nostru, trebuie doar sa fim atenti sa nu trecem pe langa ele.

    Rude Girl: mi-am lungit gatul uitandu-ma dupa tine pe acolo! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. ce-e-in-capul-tau23 mai 2006, 13:25

    c'est moi, na. ssst da sa nu mai spui la nimeni :)

    ma bucur ca v-a placut filmul...

    RăspundețiȘtergere
  6. tu esti tipa sau tipu` ? :D

    RăspundețiȘtergere
  7. ce-e-in-capul-tau23 mai 2006, 17:38

    androgin :)

    RăspundețiȘtergere
  8. mama ce m-ai inervat :)
    bine, nu atat cat m-a infuriat filmul, dar tre' sa fiu cinstita si sa te anunt ca te-am injurat.
    ma rog, nu prea tare. oricum, o sa-mi treaca.

    RăspundețiȘtergere
  9. pai de ce m`ai injurat ? m`ai facut curios :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.