Treceți la conținutul principal

Film in Test Point

Joi pe la ora 8 jumatate se organizeaza o proiectie de film in test point. Filmul in cauza este The Oil Factor: Behind the War on Terror - care se vrea a fi un documentar despre adevaratele cauze care au stat in spatele razboiului din Iraq. Nu stiu cat de clare va sunt aceste motive dar oricum la sfarsitul vizionarii probabil ca or sa fie clar definite. Filmul se bucura de apreciere pozitiva cat si negativa - asa ca putem sa zicem oarecum ca destul de controversat nu neaparat prin informatia pe care o prezinta ci mai de graba prin modul in care se face asta ( aparent cei de pe continentul american ii reproseaza ca prezinta lucruri deja mult prea cunoscute ).

Filmul in sine e o critica asupra moralitatii indoielnice ( mai bine am spune lacomie sau sete de putere ) care a stat in spatele razboiului purtat de guvernul Bush.

Loc : Test Point [ Str. 11 Iunie 50 (langa parcul Carol) O fosta fabrica ( poza ) transformata in club.]
Ora: Pe la 8 jumatate, joi 8.06
Film : The Oil Factor: Behind the War on Terror













poza via metropotam

Comentarii

  1. Mai e un documentar bun,dar care se axeaza mai mult pe ideea ''why bush is evil'' care se numeste ""the world according to bush''.Si deja clasicul fahrenheit9/11.

    RăspundețiȘtergere
  2. am auzit si eu de "the world according to bush'' .. sper sa il vad candva.

    RăspundețiȘtergere
  3. nu e un tel intangibil cum ar fi sa vrei sa fie pace mondiala,sunt convinsa ca daca te straduiesti vei reusi sa il vezi :)

    RăspundețiȘtergere
  4. in mare parte cred ca au dreptate, daca nu aduce nimic nou, nu e un film care sa ma faca sa vb dupa vizionare...sa vedem poate ajung, macar din curiozitate si pt atmosfera, daca nu, promit sa il caut si sa il vad acasa

    RăspundețiȘtergere
  5. Recomand:

    Alex Jones - 9/11 Rise of the Police State

    mai am o lista cu documentare.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…