Treceți la conținutul principal

Cadou de faliment.

Pe la Budapesta este un mic barulet cu specific belgian ... este pentru inca nu stiu cat timp ... o luna doua sau ceva de genu asta. Vorbeam de ea in postul asta . Eh in spatele cadoului din imagine ... e o poveste : toamna iarna primavara cand nu era de terase .... ne strangeam si noi ca baietii la o bere. Evident ca eu trebuia sa fiu mai cu mot si sa cer pahar mare la stella mea ... Pahar mare? Da ... din ala de 40cl vs 25 cat au alea mici. Freud probabil ar zice ca sunt frustrat de marimea penisului si vreau sa am paharul cel mai mare sa dovedesc ca sunt alpha male .. eu i`as zice simplu : mori. Imi placeau paharele alea ca erau grele si aduc asa a o cupa or smth. Cert e ca este o experianta total diferita fata de alea normale de bere. Oricum acum ca se inchide ... mi`a fost daruit un pahar mare cadou ... chiar nu ma asteptam .. eh ce inseamna sa te pui bine cu fetele de la bar :)) In alta ordine de idei ... nu stiu pe unde o sa umblu la toamna ...

Comentarii

  1. bah cand se inchide?au o feteasca la 80 de mii carafa prea buna :| si nici berea nu e asa scumpa...

    si cum a fost aseara la bere?

    RăspundețiȘtergere
  2. recunoaste ca ai putza mica^^

    RăspundețiȘtergere
  3. daca esti fata draguta ai sansa sa aflii ...
    daca ai sora draguta si nu minora ... iar ai sansa sa aflii :)))

    RăspundețiȘtergere
  4. si ne prezinti "cupa" cu apa?

    RăspundețiȘtergere
  5. nu e vorbea de cafeneaua artistilor / clatite bretone

    RăspundețiȘtergere
  6. Am scapat si eu pe acolo de cateva ori. Buna si haleala, berea ieftina iar pustoaicele care servesc sunt foarte de treaba. Era foarte aproape de blocul in care sta prietena mea si mi-era foarte comod sa iesim p'acolo lenes fiind.
    Asta-i primul bar in care m-am simtit extrem de bine dupa Blues Cafe.
    Daca-i organizam o mica reclama mai da faliment ?? :P

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…