Treceți la conținutul principal

Lasa ca eu stiu mai bine

Toata lumea imi spune ca n`ar fi bine sa`mi pun prea multe sperante .... ascult eu pe cineva? hell no. De ce ? Evident ca stiu EU mai bine decat toti la un loc. Cam la asta se rezuma " the story of my life " - imi aleg un copac .. ma dau cu capul de el ... cad ... ma ridic ... si iar ma lovesc de el. Fac parte din categoria " nu se invata minte niciodata " .

Dar si cand am dreptate in defavoarea tuturor ? oh ... ce sentiment ... sa stii ca ai avut dreptate si toata lumea s`a inselat. Din pacate chestia asta nu se aplica si la relatii ... in orice altceva reusesc sa am dreptate cand toti ceilalti se inseala ... dar in realtii nu. Cunoscand acest mic adevar universal ... ce credeti ca face nihasa cand cineva ii spune ca mai bine nu ? Exact ... alege varianta copac - cap - bubu 2006 vara nitel asa pe caldura.

Eh sa vedem ca poate am si eu odata noroc sa le dau cu chestia asta peste bot la aia cu gura aurita :))))

Comentarii

  1. Nu e mai mare satisfactie sa stii ca tu ai dreptate intotdeauna chiar cand esti plin de cucuie. :)

    Stii de ce o dai in bara la relatii ?

    Pt ca acolo nu mai vine vorba de cine are dreptate si cine nu? ... Cand tii mortis sa ii arati cine e SEFUL ... dai in penibil. As putea sa iti spun mai multe dar...mai bine nu :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Orgoliul tau are de castigat...in rest nu.

    RăspundețiȘtergere
  3. aparent lumea ma crede mai misogin si nesimtit decat sunt real life ...

    cine e seful ? vai nu ... intr`o relatie ambii parteneri au aceasi raspunder si drepturi .... nu e unul mai sef ca celalalt ... cel putin asa consider.

    Ideea era ca daca vreau ceva neaparat nu ma intereseaza absolut nimic conex in legatura cu subiectul respectiv.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ce faci când hipsterul pe care l-ai crescut te mușcă de mână?

Încă nu mi-am acceptat condiția de hipster pentru că eu nu mănânc mici ironic la bomba din cartier, dar trebuie să recunosc că mă bucur când văd din când în când hipsteri revoltați pe prea mult hipsterism. Ca în conversația de mai sus pe Facebook unde o persoană s-a plâns de politica celor de la cafeneaua/coffee shop-ul Bloom de a interzice clienților utilizarea laptopurilor în timpul weekendului.

La nivelul ăsta de hipsterism s-a ajuns: laptop = muncă, muncești prea mult așa că în weekend e bine să lași munca deoparte și pentru că sunt cool and everything else îți vor impune asta. În plus, să nu uităm ca de fapt este un lucru pe care îl fac pentru a completa experiența de a savura cafeaua.

Povestea celor de la Bloom sună bine, doar că este vorba de experiența lor de a bea o cafea. Nu experiența mea sau a celorlalți. Oricum nici nu contează. Este prăvălia lor și pot să facă aproape tot ce își doresc într-o marjă destul de largă. La fel cum persoana de mai sus este liberă să nu mai ca…

Era un om simplu, nu știa să îți desființeze achiziția Vector Watch în 5 minute....

Îmi imaginez că asta o să fie scris pe piatra mea de mormânt și n-am cum să schimb acest fapt. Am ajuns la concluzia asta în weekend în timp ce mă îndopam cu fasole bătută mânjită cu niște ardei copt și ceapă. Ăla a fost momentul când am realizat că orice aș face, nu voi face parte din elita țării ăsteia - vecina de la masa alăturată m-a convins de acest lucru.

Eu, om simplu, am venit la terasă să bag bere ieftină la halbă și ceva în ghiozdan că era fomiță, ea a venit la date-ul ei să vorbească despre cât de nepregătiți sunt pe LinkedIn oamenii de HR ce o abordează, achiziția Vector Watch de către Fitbit pe bani puțini pentru că se știa că n-are viitor, atacurile cibernetice recente și, desigur, o analiză a posibilităților de extindere a campusurilor universitare Oxford și Cambridge. Toate astea în decurs de nicio oră și doar din gura ei.

Îmi este și rușine să zic despre ce vorbeam noi la masa noastră în acea zi toridă de duminică la o bere pe terasă.  N-ai cu cine. Și m-am simțit at…

Trigger words la Poșta Română

Pentru că tot m-am întors de 10 minute de la un oficiu poștal unde în teorie trebuia să ridic niște tricouri venite de pe threadless.com, lucru care nu s-a întâmplat dintr-un motiv care îmi e străin, am zis să fac un scurt ghid despre ce cuvinte ar trebui evitate atunci când vorbești la ghișeu.

Primul a fost curier. E posibil ca toată lumea să râdă de mine că nu știam acest trigger word de bază, dar în simplitatea mea, numesc curieri toți cei care vor să îmi livreze ceva. Eu o țineam pe a mea că m-a sunat curierul Poștei Române să îmi livreze ceva vineri, ea tot îmi spunea că Poșta Română nu are curieri și poate altcineva a încercat să îmi livreze ceva.

Ba că e agentul poștal, ba că e nu mai știu ce poștal, dar cu siguranță nu e curier. Bine. Fie ca voi. Am continuat să îi zic reprezentantul Poștei, dar nici așa n-am avut succes. Dacă nu știu titulatura lui exactă, n-au cum să își dea seama cine și ce a vrut să îmi livreze. Mai că îmi venea să zic ca Despot Tricouri în...

Al doilea c…