Treceți la conținutul principal

Lectii de morala online

Blogurile astea vor sa schimbe lumea ? pentru ca am senzatia ca toata lumea se asteapta ori la prea putin ori la prea mult de la bloguri. Fiind o extensie a personalitatii de zi cu zi ma astept ca si persoana din spatele blogului sa aiba dorinte din astea asa de nobile. Sau macar se iau prea in serios ... Aparent si eu sunt luat prea in serios ( cred ca a inghetat iadul deja ) si sunt intrebat de ce nu mai scriu ... daca s`a intamplat ceva cu mine.

DA! s`a intamplat ... se numeste vacanta. O sa incerc sa fiu genial la comanda pe viitor ... sa nu va las fara ceva nou material de citit prea mult timp.

O sa incep acum sa vorbesc despre 2 chestii care mi`au atras atentie in legatura cu blogurile : nevoia de a le catalogca ( si incredibil... tocmai dupa valoare ) si nevoia de a fi perfect in tot ce faci si de a te place toata lumea .

Aparent valoarea asta nu e data de vizitatori + procentul de returning .... ci de anumiti vizitatori care iti gasesc blogul interesant si de valoare. Iubesc acesti mici guru de buzunar in materie de bloguri .. sa mai treceti si pe la mine }{ pupyk! Duceti`va la internetics si bucurati`va cu blogurile voastre care duhnesc de genialitate si politically correctness .... prefer sa fiu mediocru si idiot ... parca e mai amuzant asa :)

Chestia cu " sa ma placa toata lumea " e relativa ... tine tot de politically correctness aplicat cam la extrem pentru ca deh asa e trendy. Hai sa vorbim despre mine acum

sunt misogin intr`o oarecare masura cu unele fete pentru ca merita
sunt si xenofob ... nu`mi plac de loc francezii
poate si un pic nazist ca deh imi plac germanii.
rasist si homofob nu prea sunt ... sa faca ceva extraordinar si apoi o sa le dau importanta
si nici zosofob nu sunt .. imi e prieten si asta basta .. nu pot spune ca ma influenteaza intr`o oarecare masura

Ce o sa fac acum ? absolut nimic ... nu o sa schimb linkrollul doar ca unele persoane de acolo au impresia ca stiu mai bine decat mine unde trebuie sa fie , nu o sa ma opresc sa scriu despre sex ( sac sac ) ; nu o sa imi citesc de 2 ori articolele sa vad eventualele greseli gramaticale desi aparent asta e singurul repros pe care il primesc (las`o bre ca merge asa ... ne`am obisnuit cu ea ) ; nu o sa pun publicitate pe blog ( desi o idee atregatoare .... nu am bagat si nici nu o sa bag bani in blogul asta ... implicit nu ma astept sa primesc bani de pe fundul lui ) ; nu va promit ca peste cativa ani de pe urma blogului asta voi face o secta in care eu sa fiu un mic guru inconjurat de femei frumoase slabe fundulete apetisante si sanisori obraznici - poate se intampla sau poate nu se intampla ... cotizati cu bere pana atunci ; nu o sa particip la concursuri serioase cu blogul asta ... fiind un blog scris de amuzament ... nu cred ca reflecta cu adevarat nivelul intelectual al scriitorului; nu sunt obsedat de pr0n cum te`ar face titlul sa crezi ... dar oricum pe viitor cand ramai fara argumente te las sa aduci in vorba " iepuri / roz / coolgirl / pron = esti un idiot " ... macar asa poate iti creste si tie epenisul ; epenisul meu e maAAAAaaare ... wanna see? ; nu ma mut de pe blogspot ... si sper sa mori si tu ... sa fii tu ferifcit pe wordpress ; nu, prietena sau viitoarele prietene nu vor stii de blogul asta ; rozul e inca sexy ; si da, stiu o sa ard in iad ... acum poti sa futi pe altcineva la cap?

Much better ... :))

Comentarii

  1. Vrei sa spui poate zosofil ;).
    [de la grecescul philos, "iubitor de "]

    RăspundețiȘtergere
  2. ...sau philein ("a iubi"). whatever :))).

    RăspundețiȘtergere
  3. "sunt si xenofob ... nu`mi plac de loc francezii"
    Incep sa imi schimb parerea despre tine, felicitari! Fawk the french!

    RăspundețiȘtergere
  4. if blogspot is good enough for feeder then is good enough for all

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…