Treceți la conținutul principal

Cand iti dai seama ca nu ai coloana vertebrala

Yeah vorbim de genul ala de relatii in care ea decide tot pentru tine ... pardon pentru voi. Vorbesc si eu asa in nestire ca in ultimul timp ba am vazut bloguri de feministe ... ba poze din reviste pe tema asta. Ce legatura e intre feministe si faptul de a nu avea tupeu ? Aparent nici una ... vorbesc si eu asa sa ma aflu in treaba.

Blogul cu pricina este De ce uram barbatii ... o mostra amuzanta de frustrare feminina ( sac :D ) Nu am cum sa scot cuvinte frumoase despre blogul respectiv pentru ca e prea generalizat. As merge atat de departe in cat sa zic ca e chiar scris de un tip ... pentru ca mi se pare absurd ca o femeie sa gandeasca asa. Singura scuza acceptabila ar fi ca e facut la misto. Dar daca nu ? oh vai ... ce a putut sa`i faca un tip de a reactionat asa?

Cine stie ... de fapt ... pe cine intereseaza? Parerile fetelor cu care am vorbit despre blogul asta e ca nici ea nu e normala ... aka mayor of crazy town. Macar pot spune ca imi place de ea pentru ca stie ce vrea. Total control ? cam prea mult spus .. cred ca mai de graba vrea un fel de " nice guy " ... deh filmele astea :)))

Acum sa vorbim despre tipii aia sub papuc ... Prima intrebare fireasca ar fi ... de ce ? cata dreptate poate sa aiba un singur om incat sa il asculti orbeste? Nici nu prea am ce sa mai zic ... ca pur si simplu nu inteleg cum ai putea sa faci tot ce vrea ea ... si mai ales cum vrea ea ... pur si simplu m`as enerva si as pleca ... as lasa`o pe ea in pace cu mofturile ei. Adica de ce doar eu sa las de la mine ? de ce sa fac doar cum vrea ea ...? Oh well am ajuns sa vorbesc despre 2 lucruri cu care nu sunt familiar ... cata lipsa de preocupare si plictiseala :D

Comentarii

  1. si asa un blog se intinde si se intinde ...

    bai lasati dracu reclama gratis.

    RăspundețiȘtergere
  2. prostiile au mai mult succes ca lucrurile de calitate :D

    RăspundețiȘtergere
  3. "o mostra amuzanta de frustrare feminino mostra amuzanta de frustrare feminina" exact asta am gandit si eu cand am citit acel articol..

    RăspundețiȘtergere
  4. Mai nasol e ca blogul acela se numara de cateva zile printre primele 4 bloguri la "Top WordPress.com blogs today" si mai intra si la "Fastest Growing WordPress.com blogs" [primele 7] ...grrr... adica prostiile alea [asta sunt, niste pareri duse la extrem] scrise cu inversunare si lasitate in acelasi timp [nu am vazut numele persoanei care posteaza pana acum] imi iau mie din trafic :)) ?... nu-i corect :((...

    RăspundețiȘtergere
  5. cei care sunt "sub papuc" sunt asa pentru ca accepta situatia asta si o accepta pentru ca,probabil,le convine momentan. Cred ca in momentul in care nu se vor mai simti confortabil in situatia aia vor pleca pur si simplu sau vor "renegocia" datele problemei

    Adica ma gandesc ca un tip "sub papuc" e constient ca e "sub papuc"...accepta situatia fiind constient de ea, unora poate chiar le place...:-S

    RăspundețiȘtergere
  6. toti ajungem sub papuc mai devreme sau mai tarziu, depinde cat de mult iubim (sau ne simtim dependenti de) persoana de langa noi.
    nu te mai da tu mare ca tu nu stii ce e aia sa fii sub papuc, pt ca probabil nu ti-ai gasit inca "nashul", sau nu ti-ai dat seama cat de sub papuc esti/ai fost ;)
    ah, si mai e alta treaba: depinde si cum interpretezi conceptul asta de a fi "sub papuc" - daca intr-adevar nu te mai "auzi" intr-o relatie e cam nasol, dar daca intelegi prin asta ca faci compromisuri, mi se pare ok.

    RăspundețiȘtergere
  7. nu era vorba de compromisuri ... ca in esenta la asta se rezuma a avea o relatie .. era pur si simplu de acapararea vietii tale de o persoana .. care incearca sa te schimbe in altceva ce nu esti.

    RăspundețiȘtergere
  8. Pai degeaba vrea o anumita persoana sa te acapareze, fiindca spiritul tau liber nu`i permite. Asa ca eforturile sunt in zadar.
    :P
    Sunt de parere ca pe om trebuie sa`l lasi sa faca exact ce simte.Ce atatea constrangeri domn`le?!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…