Treceți la conținutul principal

Discutie interesanta

De la inceput rog sa imi fie scuzat modul absurd de a scrie ... sunt dupa vrep 3 beri si revoltat ... de ce revoltat? pentru ca am avut o mica discutie pe net despre atitudinea pe care o ai in viata. Aparent sunt idealist naiv care chiar crede ca daca nu faci ceva extraordinar , notabil esti un distrus ... aparent aia care se multumeau sa se scalde in normalitatea nepasarii in viata mi`au spus ca sunt tembel.

Sincer mi se pare absurd sa judeci pe cineva care chiar are curaj sa isi impuna un scop in viata ... tu fiind multumit cu normalitatea ordinara daca as putea sa zic asa. In modul cel mai serios ... cum pula mea nu poti sa ai un scop in viata? cum poti sa visezi la gardulete albe , casa cu 1 etaj , copiii ... un caine ceva prin curte? Ce fel de om esti sa te multumesti doar cu atat? Sa zicem ca daca esti religios crezi ca te asteapta ceva de partea ailalta ... dar daca nu crezi ca mai e ceva in viata de dincolo ? cum poti sa nu`ti impui un scop in viata? Adica e un fel de " fac umbra panantului degeaba ".

Prefer sa fac ceva notabil de o rautate revoltatoare sau de o bunatate nemaiintalnita ( asa se scrie? ) decat sa fiu neutru. Asta imi aduce aminte de episodul de aseara din futurama in care exista doar binele si netralitatea ... what the fuck ... ignoranta e o binecuvantare ... dar totusi de ce pula mea mai traiesti ? Instig la sinucidere a tuturor care nu au un scop in viata ... care traiesc asa din inertie ... sunt satul de existenta ta mizera ... vreau sa vad ca aspiri spre ceva maret... evolutie pentru specia ta ... sa ridici stafeta mai sus si mai sus.

La o adica ... pot spune in esenta ca doar simplu fapt ca am vorbit despre asta implica o oarecare evolutie ... un schimb de idei care nu poate sa duca decat la ceva mai bun, mai finisat si mai evoluat decat pana acum. De asta sunt adeptul dezbaterilor sustinute de argumente ... implica o evolutie intelectuala.

In mod normal ma gandesc ca si eu exagerez si sunt cam extremist ... dar sincer m`am saturat de toate nuantele astea de gri.

Comentarii

  1. sunt de acord cu tine, dar pana la un punct.e foarte bine ca tinzi spre o existenta iesita din ordinar;un scop inalt in viata e intr-adevar de admirat, pentru ca doar in felul asta inainteaza umanitatea spre ceva(bun sau rau). nu sunt de aceeasi parere cu tine, cand vine vorba de felul in care ii privesti pe cei care se multumesc cu mai putin.daca nu ar exista si tabara normalitatii, nu am avea termen de comparatie pentru "extraordinarul" cautat de tine si astfel,el ar deveni acea banalitate pe care tu o combati cu atata vehementa.nu dispretui lucrurile simple...cine stie:poate in ele se afla mai multa bucurie si sens decat in cele mai sofisticate realizari...si eu tind spre "ceva", dar nu-mi va parea rau daca intr-o zi voi privi in jurul meu si voi vedea acea casa, acea familie si chiar acel catel care acum imi par poate, prea putin...te-am tzookat!;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ciudat... O discutie de genul asta am avut si eu cu cineva si m-am enervat groaznic... La mine era vorba de maturizare in scopul normalitatii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai multi ar face ceva maret daca ar avea puterea. Fiecare are un scop al lui, numai ca unii dintre noi inca nu stim care este, desi celorlalti din jur li se pare evident ce avem de facut. Altceva.. multi ar avea un scop daca ar avea si posibilitatea sa`l realizeze. Crezi ca toti suntem ca Jimmy Smith din 8 Mile ? lasam totul balta si plecam pur si simplu pe un drum necunoscut? sau... altii sunt multumiti pur si simplu cu ce au.. nu gasesc motive sa iasa din normalitate.
    Concluzia: suntem in Romania si asta ne ocupa tot timpul.

    RăspundețiȘtergere
  4. toti au un scop maret pana la urma
    dar nu recunosc sau nu e recunoscut ca maret de altii

    RăspundețiȘtergere
  5. I agree! Si da, asa se scrie "nemaiintalnit". ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. Citesc de mult iepurele dar n-am simtit nevoia sa postez...insa acum ma simt dator cu un BRAVO! Ma bucur sa descopar asa efervescenta. Intr-o vreme ma simteam aiurea fiind considerat nebun de cei ce trec prin viata cascand plictisiti... dar am ajuns la concluzia ca noi, astia mai nebuni, suntem avantajati, cu un plus de entuziasm pentru un scop anume, ziua de maine e intotdeauna incantatoare.

    RăspundețiȘtergere
  7. cand lumea nu are ce face, graveaza pagini pe net...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…