Treceți la conținutul principal

sunt popular ... asa imi zice twitter.

Cred ca a venit totusi momentul in care sa povestesc de ce imi place twitter asta. Domne ... este varianta web 2.0 a radio santului de la tara ... barfa barfa barfa. Foarte tare asta ... ca deh am si o slabiciune si aia e barfa. Eram ieri la idea forum si eram rasfirati prin sala de conferinta ... asa ca barfa s`a dat pe twitter.

Alta aplicabilitate e legata de mesajele tip mass de pe messenger ... mai cunosti si tu locatia unor oameni .. in caz ca ai chef de bere si o barfa.

Unii se plang ca de cand cu twitterul nu mai au chef de blogging ... ceva ce nu poate sa fie mai fals. Din punctul meu de vedere cel putin. Ce poti sa scrii in 140 de caractere care sa strice o potentiala insemnare de pe blog? Bai baieti .. cred ca e cazul sa scrijeliti si voi mai mult pe blog ...

Este ceva ce nu stie sa faca twitter? Pai iti zice si cat de popular esti ... aparent nu sunt atat de popular incat sa il fac sa crape (dam u twitter) ...

Micile probleme de uptime pot sa fie ignorate sau dezbatute cu arrington de la techcrunch ... de cand downtimeul mare e o problema pe online? Amatori ce pot sa zic ...

Anyway ... insemnarea asta cred ca putea sa iasa mai bine daca nu existau toate aceste intreruperi din creatie ... si probabil ca iesea mai bine comprimata in 140 de caractere ... si asa faceam si microblogging.

Ureasc chestia asta cu microblogging ... twitter nu e microblogging pentru ca personal gasesc dificil sa ridici o problema si sa o argumentezi in 140 de caractere. Deci daca twitturile tale sunt atat de satisfacatoare incat sa le consideri blogging ... e micro blogging ... dar personal cred ca ar trebui sa fii nitel mai consistent in ceea ce aberezi.

Oricum nu te citeste nimeni pana la capat.

Dar macar vede ca te`ai chinuit. Aaaahhh microblogging poate e pentru cei care sufera de ADD (google it) si se pierd intr`un flux genial de idei si trairi cum e ceea ce scriu eu aici ... adica oameni pe care oricum nu as vrea sa ii am.

Oare sa ii dau publish?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…