Treceți la conținutul principal

violenta conjugala? doua portii va rog!

Ieri in tramvai se urca el si ea. El in pantofi si training adidas  chinezesc ... ea pantaloni mulati verzi si bluza colorata pe o silueta neatractiva sa zicem asa. Culoarea pielii e irelevanta sa nu ziceti ca am ceva cu o anumita minoritate ... gen. Incep o conversatie destul de tare pe care nu am putut sa o evit. Ea doua locuri de munca el nici unul.

Ea incepe sa ii zica ca este un ratat care bea toata ziua si ca daca s-ar duce la munca pe santier ar avea bani sa plateasca datoriile. Din tonul discutiei am avut senzatia ca nu sunt datorii la banca sau ceva de genul ... deci la camatari. El ii spune ca nu se duce sa ii sara capacele pentru 2-3 milioane. Ea ii zice ca este un ratat si ca maica-sa a avertizat-o sa nu il ia.

Betiv .. lenes .. distrus .. dobitoc ... toate cele. Se tot repetau si el parea deja sa stie placa pe din afara. Ce credeti ... o sa o znopeasca data viitoare cand ajunge acasa beat si ea ii pune aceasi placa? Ce se invata din asta? Cum iti asterni asa dormi ... vanata sau nu. Iar cel mai important ... diversivitatea apelativelor nasc un dialog si nu un monolog. Sa fim creativi cand mustram.

Comentarii

  1. Pai normal ca la un moment dat ti se ia de aceeasi placa. :)
    Macar pastrezi un as in maneca pentru "situatii speciale" si i-l arunci in fata atunci.

    RăspundețiȘtergere
  2. in mod sigur femeia aia si`o va lua peste ceafa pentru ca nimik nu e mai oribil si mai umilitor decat sa te certi si insulti in public. de ce mai sta cu el daca e asa un barbat lenes?

    RăspundețiȘtergere
  3. Trist. Asa nu se face camin bun :D
    Dar cine a spus ca toate sunt bune si frumoase pentru toata lumea?
    Viata-i greu ... gen.

    P.S. bun sfat de sfarsit, insa femeia obosita dupa 2 slujbe, cred ca greu mai poate fi creativa

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…