Treceți la conținutul principal

de ce e rea globalizarea?

Aseară la Nasu pe B1TV făceau şi ei săracii rating difuzând integral filmul zeitgeist. Cred că e prima oară când filmul a fost difuzat la o televizine de la noi ... şi e de apreciat asta. Deşi o să pun label-ul documentare ... el este de fapt şi de drept un film - pentru că majoritatea informaţiilor prezentate nu susţinute de dovezi fizice şi citatele respective nu sunt "linkate" pentru a fi verificate.


Ideea de bază este că de 60 de ani se încearcă unirea tuturor sub un singur guvern cu un singur set de legi - să-i zicem globalizare.De ce e rea globalizarea? Ce poţi să faci când ai putere absolută? Să te scalzi în bani sau să fii un zeu? Asta deja pot să facă grupul select de oameni care ne vor controla pe toţi. Aşa şi? Ce se va întâmpla în momentul ăla?

Cât timp poate să dureze asta până când te plictiseşti şi vrei să faci ceva cu adevărat monumental? Scăpam de foamete? Războaie? Colonizăm ceva din sistemul solar? Poate din galaxie... Eu asta aş face dacă v-aş guverna pe toţi.

Investit puternic în tehnologie ... colonizat galaxia şi apoi când te plictiseşti teribil şi nu ai pe cine să baţi .... pentru că deh sunteţi toţi o adunătură spălată pe creier şi fericită ... tzop găsesc o rasă extraterestră pe care să o caftesc. De unde agresivitatea asta? Este în natura noastră să ne batem cu cineva ... şi în toată globalizarea asta după ce trec valurile de respingere ... mai greu să găseşti pe cineva cu care să te cafteşti şi care să şi merite.

Să şi merite? DA .. ce rost are să baţi unul mai mic şi mai neajutorat că ţine? Nu-ţi satisface nevoia de conflic.

Un scenariu exagerat? E cam ca ăla din film zic eu ...

Comentarii

  1. eu unul is pro globalizare.. tind totusi sa cred ca suntem destul de evoluati in momentul asta incat sa putem colabora intre noi pentru un scop mai maret decat cel de a avea mai mult decat are vecinu si alte cele

    RăspundețiȘtergere
  2. Ca si idee...e de urmarit si Zeitgeist 2 :)

    RăspundețiȘtergere
  3. ah ...da da da ... si doiul fail total la capitolul documentare.

    RăspundețiȘtergere
  4. Intr-adevar si eu am ramas uimita cand am vazut ca s-a difuzat la tv.Totusi partea cu religia e de tinut minte,chiar ar putea sa deschida ochii multor oameni.Cat despre globalizarea, nu sunt de acord cu ea,dar nici nu am de gand sa incep o dezbatere.

    RăspundețiȘtergere
  5. Am deskis eu televizorul mai tarziu? Pentru ca mi s-a parut ca n-au dat partea cu religia, si chiar am zis ca e normal sa nu intr'o tara ca Romania. Si aia e cea mai documentata parte. Despre WTC sunt de parere ca e destul de plauzibil ce zic, dar partea cu bancile e extrapolata la toata lumea cand de fapt e doar cazul SUA, cred. Si muzica de fundal e gen Dan Diaconescu in direct. Totusi, nu mi se pare o idee asa proasta asta cu guvernul mondial - macar nu ar mai fi razboaie...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…