Treceți la conținutul principal

here is my mix tape

Dap .. cred ca trebuie sa imi iau un mp3 player ca deja asa nu se mai poate. Pana acum ceva vreme ascultam direct radioul meu de pe last.fm[punct]Intre timp last.fm-ul a ajuns sa fie cu plata si cum sunt scartar rau de tot (3euro/luna?!@?#!) nu mi-am facut abonament. Cu alte cuvinte ascult linistea din biroul meu de acasa cand merg pe strada.

Dar ieri am facut pasul major ... Eu cu manuta mea am incropit un playlist de vreo 20+ melodi. La final m-am uitat ce am ales si pot spune ca sunt cat se poate de comercial si dezgustat de chestia asta. Sunt melodii care imi trantesc un zambet pe buze cand le ascult. Nu asta ar trebui sa fie criteriul dupa care faci un playlist de mers pe jos prin oras? Eu zic ca da.

Dar tot raul spre bine ... cu ocazia postului acestuia am descoperit playlist.com care e foarte tare daca vrei sa iti faci un playlist pe care sa il dai altora sa il asculte pe internet. Oare pot sa fac scrobbling pe last.fm? Hmmmm lets google this.

Acestea fiind spuse ... minunati-va cu playlistul meu de pe telefonul mobil .... playlist ce ar trebui sa ma tina 1.8 km de mers pe jos pana la sediul metropotam :)

Comentarii

  1. Playlistul tau se potriveste cu starea mea de spirit de acum. Numai bun de ascultat. 10x.

    RăspundețiȘtergere
  2. mai este si blip.fm. gasesti si mainstream (ce vad ca asculti acum) dar si lucruri mai rare/interesante/regionale.

    RăspundețiȘtergere
  3. @anonim - eu am inventat curentul emo! Acum de exemplu m-am plictisit de el si incerc sa gasesc noul stat in intuneric :)

    RăspundețiȘtergere
  4. fall out boy?! nu tu ai zis la un moment dat ca Muse sunt lame sau ceva de genu, macar asculta si tu Hysteria sau Knights of Cydonia. Sau Feeling good. Starlight e prea happy ffs

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…