Treceți la conținutul principal

Tutorial: Cum sa-ti faci singur operatie pe cord deschis

Aseara la discutia legata de social media de la colocvio s-a discutat destul de mult de cazul campaniei esuate de vaccinare impotriva cancerului de col uterin a fetitelor de 10 ani.Trecand peste acest exemplu de esec de pr si informare ... mi-am adus aminte de comentariile de la ask nihasa.

Dintr-un oarecare motiv (care mie personal imi scapa in acest moment) o gramada de romani se informeaza despre boli de pe internet si mai rau .. se trateaza bazandu-se doar pe ce gasesc pe internet. Este saracie? inconstienta? rusine? Poate toate trei.

Ironia sortii face ca skillurile lor legate de google sa fie modeste in cel mai bun caz ... asa ca in general informatia la care are acces este pur si simplu gresita.

Google e destul de tare ... dar nu este medic. La fel cum nici terchea berchea ala de blogger sau forumistul nu stiu care. Hai sa excludem 1% ala cand chiar sunt doctori pentru ca oricum radiografia se face pe xeroxul de la birou. Nu mai incercati singuri tot felul de cacaturi naturiste sau new age shit (ex: terapie cu cristale) ca va agravati situatia  si pierdeti si timp/bani inutil.

Iar pentru vracii din google ... bai nu cred ca medicina e al 4lea subiect la care toata lumea se pricepe (femei,politica si fotbal) ... ca deh altfel nu mai acumula 6 ani facultate+ 3-7 ani rezidentiat.

Si pentru ca titlul sa nu fie inselator ... quick how to: se taie cu un cutit vreo 6-7 cm. desparti coastele cu 2 furculite si apoi cu niste cilit bang si servetele parfumate cureti sangele si tesutul in exces.Acum ai ajuns la inima. Da-mi un email sau lasa-mi un comentariu cu ce te doare .... iar eu apoi o sa te ghidez cu restul procedurilor.

Ah da ... cu un sigur lucru din insemnarea asta m-am inselat .... si Jerry Seinfeld imi confirma asta in filmuletul de mai jos.  (la 00:28:30)


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…