Treceți la conținutul principal

ronewmedia 3.0 - "drama" bloggerului fara trafic

Simt asa o greutate ce apasa pe umerii mei sa scriu despre "bloggeri vs jurnalisti" de ieri de la ronewmedia 3  .... si nu vreau sa fac asta. Nu e din cauza ca m-am trezit tarziu si nu am prins-o (totusi am vazut inregistrarea pe refresh.ro) ci tocmai din cauza enuntata in titlu. Aici, in ograda mea de blogger cu trafic facut de FFF-uri (friends family & fools ) nici nu e cazul sa impartasesc adevarul absolut pe care il detin.

Stiu care e adevarata diferenta intre bloggeri si jurnalisti. Stiu care e mai tare pe informatii corecte si care se perveteste pentru o gramajoara de bani. Stiu care sunt mai buni. Stiu care sunt adevarati mini-stalpi de moralitate si etica (eu sunt ACEL stalp gigantic ... ei sunt doar niste miniaturi). Stiu pe cei care fura si copiaza. Stiu pe cei care aduc valoare cuvintelor scrise.

Stiu tot! Dar nu o sa zic nimic. Jurnalistii oricum nu ma citesc ... iar bloggerii prefera sa nu imi urmeze cu sfintenie cuvantul scris - va reneg pentru ca nu imi urmati orbeste vorbele.

Pe voi, cititorii mei, nu va intereseaza astfel de trivialitati intre informatori si formatori de opinie ... asa ca o sa va zic despre cum a fost conferinta. Pe bule ca asa place blogului astuia.
  • am tresarit nitel cand am intrat in sala de conferinta - foarte, foarte multi oameni si echipament (se vede cand ai un trust media in spate)
  • destul de putini oameni afara la o barfa si o tigara (ne e dor de tine, alin)
  • nu stiu daca se numesc chelneri sau debarasatori ... dar ideea e ca m-au enervat teribil cu excesul lor de zel. Cum puneam paharul jos si il scapam cu privirile 2 secunde ... cum ma trezeam ca disparea. C'mon ca nu sunt un H2Oic! pe cuvant de onoare.
  • in sala m-am simtit si eu ca un star ... ca existau doua reflectoare indreptate catre public. Senzatia a trecut repede si a fost inlocuita cu una de disconfort si lipsa de concentrare
  • mancarea din pauza de masa cica a fost buna. Eu sunt un mofturos, asa ca in continuare evit sa mananc catering de la conferite.
  • nu m-am jucat pe microsoft surface ... tot timpul era o domnisoara la masuta si am zis sa nu deranjez. Surprinzator, e mult mai mica decat credeam eu. 
  • s-au spus adevaruri universal valabile. Foarte putine noutati pentru genul asta de conferinta  dar multe chestii bune pentru cineva care habar nu are. 
  • erau destui in public cei care pareau ca habar nu au. 
  • chiulangiii care stateau afara la o tigara erau cei care intotdeauna fac asta la astfel de evenimente. 

Comentarii

  1. Problema e ca odata cu CRIZA economica, unii au criza si de inspiratie si se cramponeaza in a crede doar ac sunt mai buni, fara a oferi si argumente! Asta una la mana!
    Si doi: Nu mai exista acel vechi sentiment de SHARE! ;)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…