Treceți la conținutul principal

puneti *whatever* dupa gust / cat cuprinde

Ma uit acum la Turul Frantei. Comentatorii vorbesc despre retete culinare (e greu sa comentezi ceva pe subiect doua ore) si mi-au adus aminte de o discutie mai veche pe care am avut-o cu un prieten. Ce inseamna „puneti xxxxxx dupa gust”? Sau „puneti xxxxxx cat cuprinde”? Gasesti destule exprimari din astea prin cartile de bucate.

Comentatorii vorbeau despre nu stiu ce sos in care trebuia sa pui ceva dupa gust. Totul bine si frumos pana stai sa te gandesti nitel si sa iti dai seama ca ei vorbeau despre un sos care se face in respectiva regiune. Cu alte cuvinte, sansele de a degusta respectivul sos in afara zonei sunt destul de mici. In concluzie, a pune dupa gust este nitel absurd in conditiile in care probabil nu ai degustat chestia aia inainte.

Alta problema pe care o am este cu exprimarea „
adaugati lapte/apa/faina/ulei whatever  ... cat cuprinde”. Cat cuprinde ce? Recipientul in care prepar amestecul? Ce naiba e cu exprimarea asta? Ca daca stiam cum se face si cat se pune, nu cred ca mai stateam cu cartea de bucate in brate.

Deci? Cat inseamna cat cuprinde sau dupa gust?

Comentarii

  1. dupa gust inseamna ca sa se pune dupa gust. De exemplu eu nu pun aproape deloc sare in mancare fiindca nu-mi plac lucrurile sarate dar pun la chestii picante de se face orezul rosu(de exemplu). Acolo e o chestie de nuanta.

    Cat cuprinde mi se pare mai putin tampit ca gramajul exact. Dar tot cam tampit. Cred ca inseamna sa pui mult, pana incepe sa arate mai uniform. Adica in momentul in care nu se mai vede mancarea de faina, e prea multa:D.

    RăspundețiȘtergere
  2. Subscriu la ce a zis Fen. Dupa gust inseamna "atat cat iti place tie".

    RăspundețiȘtergere
  3. dar cand faci o mancare traditionala .... nu ar trebui sa aiba gustul traditional?

    RăspundețiȘtergere
  4. Mi-am adus aminte de comentariile celor doi ilustri de la Eurosport - deseori am adormit ciulind urechile la ei :)

    La gatit nu ma bag, pentru ca mai departe de cartofi prajiti si omleta cu de toate nu am ajuns

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …