Treceți la conținutul principal

cand va veni sfarsitul lumii?

Omul gospodar isi face iarna car si vara sanie. E cazul sa ne pregatim pentru sfarsitul lumii - distrugerea planetei fara drep de apel. Cu nitel timp liber am pus la punct o lista cu cele mai exotice - delicioase moduri in care ne vom gasi sfarsitul. Unele mai stiintifice altele mai filozofice.  Nu vorbim daca se vor intampla cat mai de graba cand se vor intampla. Dar inainte sa incepem tineti minte asta
It is said that despite its many glaring (and occasionally fatal) inaccuracies, the Hitchhiker's Guide to the Galaxy itself has outsold the Encyclopedia Galactica because it is slightly cheaper, and because it has the words "Don't Panic" in large, friendly letters on the cover.
  • Luna se indeparteaza de Pamant (3.8cm/an si aproximativ +40% din distanta actuala in 4 miliarde de ani) - si asta destabilizeaza axa si cauza schimbari catastrofale sustinerii vietii
  • Soarele se transforma intr-un red giant ce va inghiti Pamantul (5 miliarde - 7.59 mld) - kaput pamanat
  • Calea Lactee se ciocneste cu galaxia Andromeda - (3-4 miliarde) - fifty fifty sanse ca sistemul nostru solar sa nu pateasca nimic. Alternativa nu ar fi imbucuratoare.
  • Snowball Earth - aparent periodic (acum 2 mld, 700 mil si 600 mil de ani) Pamantul se raceste foarte mult si ingheata total (ceva mult mai dramatic unor ere glaciare) - nu se stie cand e end game pentru totata viata de pe Pamant
  • Nemesis - o presupusa red dwarf ce ne viziteaza regulat (cam odata la 26-30mil de ani) si aduce exterminarea tuturor speciilor. Ultima oara se presupune ca s-a intamplat acum 5 mil de ani asa ca mai avem lejer vreo 21-25 mil de ani.
  • Technological Singularity - pe scurt e povestea clasica (Terminator & BattleStar Galactica) - vom construi o masina mai inteligenta ca omul care se va pricepe sa construiasca o masina mai inteligenta ca ea. Masina ce la randul ei va construi alta mai inteligenta ca ea si punem pe repeat procesul pentru o crestere exponentiala ce overall garanteaza un viitor nesigur pentru omul cum il stim noi azi. Cand? Poate in curand.
  • Gamma Ray Bursts - iradierea si moartea instantanee a vietii de pe jumatate de planeta daca un pulsar ne targetuieste. Nicio grija. Cealalta jumatate are sanse sa scape cu bine sau sa arda cuprinsa de plasma generata de cealalta jumatate. Cand? Oricand.
  • Evolving Out of Style - chiar si cele mai bine adaptate si cele mai vechi specii par sa traiasca cateva milioane de ani pana sa fie demodate din punct de vedere al evolutiei. In cateva milioane de ani putem sa ne schimbam radical incat sa nu ne mai incadram in tiparele speciei umane cum o stim astazi
  • Big Crunch/Big Rip/ Big Freeze - dupa Big Bang Universul a inceput sa se mareasca si se indreapta spre 3 posibilitati: dupa ce ajunge la o anumita marime incepe sa se comprime/ se mareste pana se faramiteaza / incet incet se opreste din expansiune pana cand energia ajunge asa de diluata incat nimic energetic nu mai este posibil. Orice s-ar intampla noi murim. Peste vreo 20+ mld de ani.
  • Heisenberg Uncertainty Principle - nimic nu e imposibil ci doar extrem de improbabil. Exemplu - un iepure uber gigantic ce vine si mananca planeta. Improbabil sa se intample asta ... dar posibil. 
Concluzia? Life is short. Enjoy it!

Comentarii

  1. Vreau sa fim mancati de un iepure übergigantic!

    Fluffiest way to go.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu asta inseamna Heisenberg Uncertainty Principle, ci ca oricare doua proprietati ale unei particule nu pot fi masurate cu aceeasi precizie, cu cat o masuram mai precis pe una, o modificam pe celalta.
    </killjoy>

    RăspundețiȘtergere
  3. ai uitat de 2012 si de Planet X :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Vreau sa fim mancati de un sad panda!!!

    Gogo!

    Va spun eu, 42 este raspunsul la toate!

    RăspundețiȘtergere
  5. @Go - Nu era vorba de principiul in sine cat mai degraba despre efectele lui in mecanica cuantica

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …