Treceți la conținutul principal

lansare windows phone 7

blackberry prayer
Ieri am fost la Microsoft la lansarea windows phone 7 si mi-a placut ce am vazut - un telefon ce este un simplu telefon si nu un "obiect de cult" (blackberry prayer).

Imi place conceptul pe care MSFT il incearca cu acest nou sistem de operare pentru telefoane mobile. Un device ce te tine in contact cu tot dar ce nu trebuie sa iti acapareze viata.

Este greu sa treci peste dorinta de mai mult si sa te concentrezi pe ce este cu adevarat important. Imi dau seama ca si eu sufar de nevoie asta de mai multe aplicatii si o posibilitate mai mare de customizare. Pe Android am testat zeci daca nu chiar sute de aplicatii dar pana la urma tot la basics m-am intors.



Ce faci in esenta cu un smartphone? Eu imi verific calendarul, vremea, twitterul, emailul, mai si browsez ceva, uploadez niste poze, un pic de navigatie gps si ma uit la filmulete pe youtube. Desigur ca si vorbesc si trimit sms-uri. Dar in esenta in 99% din timp nu fac altceva cu telefonul asa ca de ce am nevoie de sute de mii de aplicatii?

Majoritatea covarsitoare a aplicatiilor sunt pur si simplu situationale. Tocmai din acest motiv windows phone 7 m-a atras foarte mult. Da - are niste limitari acum dar intrebarea e chiar ai nevoie de functionalitatile alea? Copy paste si file manager as spune da. Dar deja sunt on to do list ca sa zic asa.

Este windows phone 7 pentru mine? Pare sa faca acel 99% asa ca as zice da. Oricum cred o sa mai treaca o perioada buna de timp pana cand imi voi schimba telefonul si atunci voi vedea daca continui pe Android sau incerc WP7.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…