Treceți la conținutul principal

top gear - esecul unei francize

Imi place Top Gear dar din pacate sezoanele sunt prea scurte. Avid de mai mult am cautat alternative si nu mi-a luat mult sa gasesc franciza Top Gear: Rusia, Australia si mai nou USA. TG Rusia mi s-a parut cel mai amuzant dintre cele 3 desi nu intelegeam limba. Australia este slabut dar macar original. Ieri a avut loc premierea TG USA ce mi-a lasat un gust amar de ripoff al versiunii britanice. 

De ce zic ripoff? Nu au spontaneitatea britanicilor si iti lasa o senzatia ca te uiti la un show scriptat ce nici macar nu este bun. Urmarirea cu elicopterul este din categoria " been there done that " pentru fanii show-ului. Prezentatorii nu par sa aiba cunostintele necesare unei emisiuni auto si nici nu pot sa compenseze cu umorul.

Se compara vreun Top Gear din franciza cu originalul? Nu. Nu se apropie cu nimic de show-ul ce are o audienta estimata la 350 milioane de telespectatori. 

Comentarii

  1. Cu tot libertarianismul cu care se laudă americanii umorul britanic este mult mai savuros. Eu urmaresc Top Gear în primul rând pentru umorul lor. Nu au tangențe cu termenul de "politically correct" iar autoironia si senzatia de libertate deplina pe care o au in ceea ce privește "script-ul" emisiunii sunt motivele pentru care au ajuns la atâția telespectatori. Din pacate americanii nu au cum sa imite treaba asta în ciuda originii comune.

    RăspundețiȘtergere
  2. Este destul de greu in a gasi formula perfecta - si umor dar si cunostinte. Uite de exemplu americanii il ca prezentator pe adam ferrara ce este comedian de profesie si te astepti sa razi cand zice ceva. Ca nu se intampla asta e partea a doua dar ce e mai deranjat este lipsa pasiunii/cunostintelor auto.

    RăspundețiȘtergere
  3. Adam Ferrara? Bleah! Era haios cand nu era inca cunoscut, deci pe vremea cand nu era arogant...Top Gear are umor prin simplul fapt ca e o imagine reprezentativa a culturii britanice, care nu pune intotdeauna accentul pe calitate sau pret, ci pe ceea ce suscita in adancurile omului...fleosc!

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu personal nu l-am gasit niciodata amuzant pe Adam Ferrara :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Mie imi place foarte mult aceasta emisiune , deoarece cu toate ca te invata multe lucruri utile este si foarte amuzanta !

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…