Treceți la conținutul principal

Cat de sigur e sa mergi cu bicicleta in Bucuresti?

Dupa o indelungata pauza in care nu am mai pedalat de cateva zile incoace am reinceput "sportul" asta. Ce s-a schimbat de acum 3 ani cand scriam despre mersul pe bicicleta prin Bucuresti? Au aparut mai multe piste de biciclete si numarul de ciclisti pare-mi-se ca s-a marit.

Azi dupa 23 de km parcursi pe bulevarde si stradute va pot spune ca Bucurestiul chiar e sigur pentru mersul cu bicicleta. Nu au existat incidente si de multe ori am primit si prioritatea acordata de semne. Totusi vreau sa dau 3 sfaturi.

  1. Evitati bulevardele aglomerate! Pe stradute aerul e mai curat, oamenii mai relaxati si semafoare mai putine. O sa ajungeti mai repede si mai odihniti ca e mai usor sa va pastrati ritmul de pedalat. 
  2. Nu va plangeti ca transpirati pe bicicleta si de asta nu puteti sa mergeti cu ea la munca. Fals. In functie de ritmul ales o sa poti sa iti controlezi confortul termic. In cel mai rau caz cu un tricou de schimb si 2 servetele umede esti ca nou la job. 
  3. O bicicleta de oras este foarte ieftina. Overkill pentru o bicicleta de downhill pe care o folosesti doar in oras e o grija in plus ca poate ti-o fura. Bonus exista posibilitatea de a inchiria biciclete.


Dupa cum se vede si in statisticile oferite de my tracks (android) viteza mea medie a crescut pe stradute (a doua poza) fata de drumul la dus ales pe bulevarde (prima). Timpul de stat pe loc s-a injumatatit pe o distanta aproape comparativa. Viteza maxima a scazut pentru ca mi-am gasit ritmul si pur si simplu nu era nevoie sa accelerez prea mult.

Intre noi fie vorba am si transpirat mai putin desi al doilea drum a fost la ora 12-13 fata de 10-11 cand a fost primul. Temperatura externa a crescut dar eu m-am simtit mai bine cu ritmul ales. Insist foarte mult pe ritm pentru ca el este cel ce te va obosi sau te va duce relativ fresh la destinatie.

Cam atat momentan :)

Comentarii

  1. Si eu practic sportul asta. Iti face foarte bine la picioare si inima, plamani - in special.

    Merita. Cu toate astea, uneori e periculos. Eu am patit-o de vreo 3 ori: ma oprisem chiar la 2-3 cm de masina.

    Aveti grija!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai incercat sa mergi cu bicileta intre orase? Mie inca mi se pare riscant. Sunt multi soferi care te considera parte din decor si trec foarte aproape de tine.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu am incercat de mult timp asta. Dar intre orase deja vorbim de alte viteze si alt ritm pe care trebuie sa il depui cu bicicleta.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Razvan nici cu unii biciclisti nu-mi e rusine. Ma refer tot la traseele intre orase.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…