Treceți la conținutul principal

Cand mori ce se intampla cu viata ta online?

Te-ai gandit la asta? Ce se intampla cu blogul, facebookul, twitterul sau gmailul tau atunci cand o sa mori? Ai depus destul de mult efort sa iti creezi o identitate pe internet si chiar nu te-ai intrebat niciodata ce se intampla cu ea dupa ce mori? Eu da si am facut un mic research.

Yahoo! de exemplu daca primeste o copie dupa certificatul tau de deces o sa stearga toate datele si toate conturile (flickr included) pe care le-ai avut. Nimeni care nu stie username-ul si parola nu poate sa iti vada mailurile sau chestiile private. Nu exista posibilitatea de a le capata ca mostenire.


Google chiar permite mostenitorului sa primeasca google accountul decedatului. Mostenire de gmail, docs, plus, reader, youtube & blogger. Grija mare la ce lasi pe mail, docs sau blogger pentru ca in caz ca mori ... parintii, nevasta, rudele sau copiii or sa aiba acces la TOT ce ai scris.  Mai multe informatii despre ce trebuie sa faci sa primesti contul gasesti aici. Si la Microsoft lucrurile stau la fel cand vine vorba de contul de live si de hartogaraie. Ce trebuie sa faci poti sa citesti aici.

Facebook te ingroapa ... efectiv. Cand au primit dovada mortii tale iti transforma profilul in unul memorial. Profilul nu mai apare in cautari si este vizibil doar pentru prietenii confirmati deja pe facebook. Si nimeni nu se mai poate loga pe el ... vreodata. Sucks daca aveai de gand sa folosesti potiunea aia de resurection. Formularul pentru pagina memoriala il gasesti aici.

Twitter - la cererea familiei fie iti poate sterge contul fie il poate arhiva (nu stiu exact ce inseamna asta). Info aici.

iTunes - Nimic nu este transferabil. Muzica, filmele si serialele cumparate sunt doar pentru ochii decedatului si nu sunt transferabile dupa moarte. Dreptul de ascultare/ vizionare era doar pentru tine.
You may not rent, lease, lend, sell, transfer, redistribute, or sublicense the Licensed Application and, if you sell your Mac Computer or iOS Device to a third party, you must remove the Licensed Application from the Mac Computer or iOS Device before doing so.
Cam asa sta treaba cu prezenta ta pe internet dupa ce ai murit.

ps. Si de incheiere
Bogdan Epure has identified you as the Digital Executor for his/her Entrustet account. This means that in the event of Bogdan Epure's passing, you will be in charge of notifying Entrustet of his/her passing. You will be in charge of helping transferring and deleting their digital assets in accordance with their wishes.
What are Digital Assets and What is Entrustet? Bogdan uses Entrustet to create a list of his/her digital assets and decide what he/she wants done with them when they pass away.
There are two types of digital assets: 1) online accounts, and 2) computer files. Please visit the Entrustet website for a more in depth explanation.

Comentarii

  1. da , le iau cu mine :)))))))))))))))

    RăspundețiȘtergere
  2. Dar dacă precizezi în testament ceva legat de ele? Să zicem că scrii "vreau ca după moarte X să primească acces la toate conturile mele de Yahoo, Gmail şi să moştenească hostul meu şi toate domeniile mele".

    RăspundețiȘtergere
  3. @chaika - Nu functioneaza asa. Daca le lasi in testament username-urile si parola ... da e ok. Daca nu atunci mingea e la respectivele site-uri.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dupa ce mori ultima grija ar trebui sa fie ce se intampla cu contul de gmail...
    O chestie amuzanta ar fi sa scrii din mormant. Adica sa reusesti sa mai scrii niste articole pe care le programezi sa apara dupa o anumita data.
    Daca ti se intampla un acident si mori inca vei aparea activ...

    RăspundețiȘtergere
  5. Rox - depinde cum privesti moartea: cu frica sau cu resemnare.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce tare, chiar ma gandeam ce naiba se intampla cu viata online atunci cand mori. E totusi misto, n-as vrea sa mor si sa-mi lase lumea comentarii pe facebook sau pe blog si sa nu pot sa le raspund :))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …