Treceți la conținutul principal

Se pare ca si blogurile pot schimba ceva...

Acum 15 zile scriam despre o propunere legislativa ce introducea consilierea obligatorie in cazul in care o femeie doreste sa faca un avort. Era un mic insight primit de la o prietena. Nu credeam ca se va intampla mare lucru dar eram revoltat si am scris. La scurt timp au urmat si alti bloggeri care au scris despre: Zoso, Arhi, Subiectiv, Ruxandra, Tara, Miruna, Dollo si Catalin. Lucru ce s-ar parea ca a atins o masa critica incat subiectul nu a mai fost unul obscur tratat doar de bloggeri.

Presa s-a sesizat si a inceput sa toarne articole. Ieri pe la pranz am vazut si o stire si la tv (poate au fost si mai multe dar nu uit la tv). Societatea Civila s-a activat si ea si acum cere guvernului sa respinga proiectul respectiv de lege. Ce se mai intampla de aici incolo deja nu mai este in sfera de influenta a blogurilor.

Totusi vreau sa subliniez importanta micului bulgare rostogolit de blogger. Inainte de aceste valuri facute de bloggeri onlineul dormea linistit. E drept ca si eu am dormit cateva zile pe subiect pentru ca nu am avut timp sa scriu asa ca CSID mi-a luat-o inainte cu cateva ore.

Ma bucur sa vad ca un mic imbold blogosferic are puterea sa schimbe o propunere legislativa. E drept ca Societatea Civila ar fi comentat oricum dar mi se pare ca dupa ce au vazut reactiile starnite in blogosfera au prins putin curaj.

Multumesc bloggerilor care au scris si va apreciez parerile exprimate de fiecare. Chit ca unele au fost pro si altele contra scopul final era de fapt doar mediatizarea acestei propuneri - ca apoi oamenii afectati de aceasta sa se aseze frumos in taberele pro sau contra. Good job blogosfera.

Comentarii

  1. Eu cred mai degraba ca a fost doar o chestiune de rapiditate. Lucrurile se misca mai repede pe internet si implicit bloguri decat in media traditionala. Just like that.

    RăspundețiȘtergere
  2. Posibil. Nu neg. Dar tot mi se pare un atu pentru bloguri.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.