Treceți la conținutul principal

Se pare ca si blogurile pot schimba ceva...

Acum 15 zile scriam despre o propunere legislativa ce introducea consilierea obligatorie in cazul in care o femeie doreste sa faca un avort. Era un mic insight primit de la o prietena. Nu credeam ca se va intampla mare lucru dar eram revoltat si am scris. La scurt timp au urmat si alti bloggeri care au scris despre: Zoso, Arhi, Subiectiv, Ruxandra, Tara, Miruna, Dollo si Catalin. Lucru ce s-ar parea ca a atins o masa critica incat subiectul nu a mai fost unul obscur tratat doar de bloggeri.

Presa s-a sesizat si a inceput sa toarne articole. Ieri pe la pranz am vazut si o stire si la tv (poate au fost si mai multe dar nu uit la tv). Societatea Civila s-a activat si ea si acum cere guvernului sa respinga proiectul respectiv de lege. Ce se mai intampla de aici incolo deja nu mai este in sfera de influenta a blogurilor.

Totusi vreau sa subliniez importanta micului bulgare rostogolit de blogger. Inainte de aceste valuri facute de bloggeri onlineul dormea linistit. E drept ca si eu am dormit cateva zile pe subiect pentru ca nu am avut timp sa scriu asa ca CSID mi-a luat-o inainte cu cateva ore.

Ma bucur sa vad ca un mic imbold blogosferic are puterea sa schimbe o propunere legislativa. E drept ca Societatea Civila ar fi comentat oricum dar mi se pare ca dupa ce au vazut reactiile starnite in blogosfera au prins putin curaj.

Multumesc bloggerilor care au scris si va apreciez parerile exprimate de fiecare. Chit ca unele au fost pro si altele contra scopul final era de fapt doar mediatizarea acestei propuneri - ca apoi oamenii afectati de aceasta sa se aseze frumos in taberele pro sau contra. Good job blogosfera.

Comentarii

  1. Eu cred mai degraba ca a fost doar o chestiune de rapiditate. Lucrurile se misca mai repede pe internet si implicit bloguri decat in media traditionala. Just like that.

    RăspundețiȘtergere
  2. Posibil. Nu neg. Dar tot mi se pare un atu pentru bloguri.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…