Treceți la conținutul principal

presiunea Revelionului perfect

Decembrie este cea mai misto luna din an, insa nu se putea sa nu aiba si ea o problema. Problema in cazul de fata este presiunea unui Revelion perfect. Fuga aceasta dupa distractia din noaptea de 31. De fapt este vorba de noaptea aia din an in care TREBUIE sa te distrezi. Panica asta cu trebuie este exploatata cu succes de toti din industria de turism. Asa ajungi sa dai 3-500 de euro pe 3 nopti la o pensiune uratica de pe Valea Prahovei.

Nu inteleg de ce fix in noaptea de Revelion trebuie sa ma distrez. Nu-mi place presiunea asta generala. Toata lumea inebuneste cand vine vorba de Revelion. Iti faci planuri din timp ca sa mai pot sa prinzi ceva. Sa prinzi ce? Aglomeratie pe Valea Prahovei? Preturi obscene? Sansa de a sta la o masa si de a bea ceva in timp ce te uiti la un program flasc de Revelion? Asta este distractia aia ce agita sangele portocaliu rosiatic de ppt-ist? 

Cred ca majoritatea Revelioanelor mi le-am facut pe Valea Prahovei, dar noi mergeam la snowboard nu sa petrecem. Ora unu ne prindea in lumea viselor. Eram obositi dupa o zi pe partie. Recent am servit Revelionul ala de restaurant. Ingrozitor. Un fel de nunta alaturi de prieteni si multi oameni necunoscuti cu care nu interactionezi. De fapt  ... fix o nunta. Mi-am promis ca nu mai fac greseala asta nicodata. Am repetat-o in anul ce a urmat ...

Anul asta nici nu stiu ce fac. De mult timp n-am mai fost atat de liber ... atat de miserupia. O sa aflu in ultimele zile din an daca e sa fac ceva. Cert este ca nu simt presiunea asta de a ma distra. M-am distrat tot anul. N-am avut nevoie de o ocazie speciala pentru asta. Dar te intreaba cineva cum te-ai distrat tot anul? Nu. Te intreaba de Revelion. Deci nu vreau sa fiu lame. O sa imi gasesc ceva cool de facut ca sa nu scad in ochii societatii. La multi ani gen...

Comentarii

  1. Exact! Exact asa sunt si eu anul asta. Prea mult stres sa iasa perfect si, dupa ce te-ai chinuit, vine unul si pune o manea, sa se-ncinga distractia :)) Si tocmai din cauza presiunii incepe sa se strice tot. Enough for me. Astept pana pe ultima suta - daca se iveste ceva interesant, ok. Daca nu, imi vine mie vreo idee.

    RăspundețiȘtergere
  2. De-asta se fac vacante prelungite. Pleci undeva de pe 16 decembrie, hai 23 maxim si nu te mai intorci pana pe 6 ianuarie :)Si uiti si de telefon si de tot si nu-ti impui niciun tipar de distractie. Doar te bucuri ca esti liber sa faci fix ce ai tu chef si stii ca nu dureaza doar o noapte.

    Eu am o gasca de colegi foarte misto cu care mai raman seara la birou sau cu care ies dupa serviciu. Si fiecare iesire de-asta poarta numele de Revelion. Pentru ca vrem sa introducem cuvantul asta in vocabularul nostru tot anul, nu doar o luna, la final de an. Nici nu mai stiu cate "revelioane" am facut pana acum. Dar e fun :) Asa ca daca te tenteaza, join us.

    Cat despre gasit oameni cu care sa petreci finalul de an, sunt sigura ca vei gasi o solutie non-nunta si care sa te faca sa treci in Anul Nou cu zambetul pe buze ca dupa o petrecere misto de miercuri, vineri sau sambata seara :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mă mir că un blogăr are bani de petreceri de Revelion.

    Cazarea în Viena costă 250E la 4 stele și tu te plângi că n-ai unde să te duci.

    Alt blogăraș deștept.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.