Treceți la conținutul principal

20 de ani de Ubisoft Bucuresti

Ieri s-au implinit 20 de ani de cand 6 oameni au deschis primul studiou Ubisoft din afara Frantei. Cel din Bucuresti a inceput intr-un apartament (varianta locala a garajului Silicon Valley) iar azi numara peste 800 de angajati. Multi prieteni au lucrat la ei in acesti 20 de ani. Unii inca lucreaza. Am o relatie mai speciala cu Ubisoft tocmai din acest motiv.

atmosfera chill de gameri 
Totusi, nu pot spune ca m-am jucat atat de multe jocuri facut de ei. Nu sunt fan Assassin's Creed, Silent Hunter, Ghost Recon, Prince of Persia sau Far Cry. Nu sunt genul meu de jocuri, desi sunt titlurile lor cele mai populare. Eu sunt putin mai old school asa. Settelers, Warlords Battlecry, Rayman (raving rabbids), Capitalism 2, World in Conflict sau Morrowind - acestea sunt jocurile ce ma poarta pe raul amintirilor. 

Azi Ubisoft este producatorul unor titluri interesante pe Kinect. Cel putin din perspectiva mea. Am deja  Your Shape: Fitness Evolved 2012 si urmeaza cat de curand sa incerc si Raving Rabbids (whatever name has) si Just Dance. Soon

Trecand peste preferintele mele in materie de jocuri .... Ubisoft Bucuresti este cel mai mare player de pe piata de jocuri locala. Un avanpost ce te face sa speri...

La Multi Ani guys. 

Comentarii

  1. Am si eu niste cunostinte care acum cativa ani lucrau la Ubisoft/Gameloft (nu mai stiu exact care, dar stiu ca e cam aceasi companie) si care au fost concediati in masa pe principiu ca ajunsesera sa aibe salarii foarte mari, evident datorita vechimii si experientei. Deci filiala locala e cam naspa, sau cu idea asta am ramas eu.

    Referitor la jocuri, Assassin's Creed e una dintre seriile mele favorite.
    Pentru Kinect am incercat majoritatea jocurilor oferite de ei, singurul care m-a facut sa il cumpar si pe care il mai joc din cand in cand e MotionSports Adrenaline. Ala cu iepurii e cam pentru copii mici iar la capitolul dans, Dance Central regele.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Heineken Blade - un fel de R2D2 al dozatoarelor de bere

Vineri când toată lumea rupea ușa pentru a fugi la mare, eu eram la Galateca să aflu mai multe despre cum Heineken vrea aducă berea draught în cât mai multe locuri ce în mod tradițional nu o serveau din considerente de volum/spațiu.

Ca să fiu sincer mi-a luat ceva să îmi dau seama care sunt locurile astea de care vorbeau ei. În afară de ceainării și coffee shop-uri, nu mi-am amintit pe moment de niciun loc în care am fost și nu servea bere la draught. Apoi m-a pălit - o mulțime de restaurante, locații nonconformiste și cinematografe stau destul de prost la capitolul ăsta.



Roboțelul cu care s-au gândit să cucerească această lume fără bere la halbă este celdin imagine și se numește Heineken Blade.Arată mai mult a espressor decât aduce a dozator de bere, iar din acest motiv este și destul de portabil încât să meargă pus cam pe unde e nevoie.

Are aproape 26 de kilograme cu tot cu "butoiul" de 8 litri și poate să răcească 30-32 de draught-uri de 0.25 la 2 grade. Odată înțepat bu…

Dis de dimineață vezi o variantă mai bună de oameni

De vreo două săptămâni de când am început să ies cu bestia p-afară am tot remarcat lucrul ăsta. Oamenii sunt mai buni de dimineață. Mult mai buni. Indiferent de statut social sau ce au de făcut, sunt mult mai prietenoși, dau binețe și chiar intră în mici conversații cu tine ca necunoscut.

Nu zic că nu ajută și cățelul pentru a sparge gheața, dar am văzut mai multe zâmbete diminețile astea decât am văzut în doi ani jumătate de mers cu metroul pe linia Pipera. E ceva în aer când nici nu s-a crăpat de ziuă de relaxează lumea.

N-am văzut pe nimeni să se grăbească sau să pară împovărat de gânduri, iar asta cred că se datorează în mod special lipsei de aglomerație. Bulevardele sunt larg deschise, pe străduțe se circulă fără probleme și chiar mijloacele de transport sunt primitoare și aerisite. Chiar e ceva în aer ce se simte și care parcă spune tuturor: e un nou început.

Studii despre efectul aglomerației și agitația unei metropole probabil că s-au făcut, dar n-am nevoie de ele să îmi întă…

Mașina, acest instrument care te face să uiți că ai fost cândva pieton

Acum vreo doi ani au venit să asfalteze strada din spatele blocului, deși dacă e să mă întrebi pe mine ea nu avea nevoie. Da' cine sunt eu să judec motivele experților în drumuri?

Strada e brici acum și băieții îi dau tare dimineața, problema e că aceeași experți de care ziceam mai devreme au reușit performanța românească să pună canalele puțin mai sus de nivelul străzii. Nu mult. Doar vreo 5-7 cm - suficient încât la orice ploaie să se facă o baltă cu o suprafață ce ar face gelos orice posesor de piscină din Pipera.

Lucru care nu m-a deranjat extrem de mult până weekend-ul ăsta când am realizat că locul unde cățelușa s-a obișnuit să își facă nevoile este fix în buza piscinei. Deh, doar un român care nu a prevăzut lucrul ăsta când a obișnuit-o acolo poate să critice alți români care n-au prevăzut că niște guri de canale ridicate nu vor scurge apa de ploaie.

După cum ziceam mai devreme, băieții veneau tare și când vedeau întinderea de apă ce credeți că făceau? Nimic. Treceau ca pr…