Treceți la conținutul principal

8 saptamani de comentarii Google+ pe blog

Acum ceva vreme am renuntat la sistemul greoi de comentarii Blogger. Suficient e suficient. Incercasem putin Disqus si Facebook comments dar si alea aveau problemele lor: Disqus nu era neaparat cel mai usor de folosit sistem de comentarii, iar la Facebook nu aveam acces la un export/back-up in caz ca ma razgandeam peste ani ca nu mai vreau comentariile de la ei.

Am trecut pe Google+ Comments pentru ca de bine de rau mai toata lumea are un cont Google. Plus ca am zis sa raman in familie.

Au trecut 57 de zile si astea sunt concluziile mele:

  • numarul de comentarii primite a crescut (surpriza) de vreo 3-4 ori. E drept ca de la foarte putin nici nu e greu sa cresti. 
  • n-am mai avut probleme cu spam-ul (sunt trash-uite automat de google)
  • n-au mai comentat anonimi, trolli sau magazine online. 
  • este atat de relaxant si constructiv sa vorbesti doar cu persoane reale (ce au un nume, o poza cu ei la avatar si o scurta istorie despre cine sunt)
  • este foarte cool sa iti poti edita/seta vizibilitatea comentariului - daca il faci vizibil doar cercurilor tale ... doar ei il pot vedea si comenta. Practic tu si ei puteti sa aveti un dialog pe blogul meu fara ca eu sau altcineva sa poata sa vada sau sa intervina. How cool is that?
  • e dragut ca poti sa raspunzi la comentarii direct din mail fara sa mai fie necesara o accesare a blogului - util cand esti mobile!
Singura problema: daca ti-ai setat sa nu iti poata scrie cei ce nu ii ai in cercuri .... eu nu pot sa iti raspund la comentariu. Totusi, cum eu sunt king of this blog asa esti si tu king of your own comment! Destul de fair!

Long story short - sunt super incantat de isprava facuta!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…