Treceți la conținutul principal

Review: ELYSIUM (2013)

Aseara am fost sa vad in avanpremira Elysium - realizat de regizorul filmului District 9. Asa suna tag line-ul. Mie mi-a cam placut District 9, drept urmare am zis ca trebuie sa il vad.

Din pacate, ca sa nu ma mint singur, nici District 9 nu a fost cine stie ce film. Ideea buna dar implementarea a cam lasat de dorit. Elysium e cam la fel - poate putin mai slab, desi avea un potential enorm sa se pozitioneze intr-un viitor film SciFi de referinta.

Lenea e cea problema ce a inceput sa bantuie prin genul asta de filme. Au o idee buna, dar ajung sa se piarda cand vine vorba de detalii. Nu-ti mai explica cum atmosfera nu se pierde de pe statia spatiala (ce aparent pare sa fie descoperita). Refuza sa iti contureze povestea de fundal despre cum s-a ajuns in situatia asta: The 1% traiesc intr-un paradis spatial iar gloatele in saracie pe Pamant.

Nu vor sa iti explice de ce 1% inca simte nevoiea sa ii exploateze pe ceilalti - cand pare destul de evident ca nu au nevoie de nimic si au resursele necesare sa fie perfect autonomi. Personajele mor prea repede si LAME - cuvantul asta descrie cel mai bine trecerea de la un personaj cu replici in film la statutul de cadavru aruncat deoparte cu sictir.

Bonus! Elysium pare sa recicleze multe lucruri din District 9. Inteleg ca asta este stilul tau - umanitatea in mizerie, dar de aici pana sa imi lasi impresia ca ai refolosit secvente din District 9 ... e mult de mers.

Trailer:



Fara suparare, dar nu pot sa inghit cu usurinta lipsurile astea. Drept urmare nu pot sa recomand filmul acesta tuturor. Cei ce nu au tangente cu genul SciFi se vor plictisi, iar cei pasionati or sa fie dezamagiti (e drept ca abia dupa jumatatea filmului). Fanilor District 9 le pot spune ca e cam pe acolo. Overall mai slab, dar p-acolo.

Cateva info de final. Eu l-am vazut la Cinema City IMAX din Bucuresti si apare pe 16 august (vineri). Nota pe IMDB: aseara avea 7.4 azi de dimineata 7.2

Si cu asta inchei: Ma enerveaza teribil si ma dezamageste produc placement-ul in filme SF in care actiunea se intampla peste sute de ani. E bine de stiut ca in 2154 inca o sa avem incaltaminte Adidas si daca suntem suficienti de bogati o sa zburam in nave spatiale Bugatti....

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…