Treceți la conținutul principal

Pseudo review de joc: Grand Theft Auto V

Povestea mea cu GTA-ul incepe prin '99-2000 cand rupeam LAN-ul in doua alaturi de prieteni. De sus totul parea comic si pauzele de ras erau dese si lungi. Apoi a venit GTA3 cu 3rd person-ul asta ce pare ca nu se potrivea stilului, dar ne-am obisnuit repede cu el. Pacat ca nu avea multiplayer out of the box, ci doar prin niste moduri ciudatele ce mai mult nu functionau. 

Problema partial rezolvata cand am avut PSP si exista un GTA ce avea un multiplayer adhoc wireless. Alte ore de ras. Alta distractie. Dar nici asta nu tinut prea mult pentru ca eram doar doi. Greu cu sincronizatul timpului. 

GTA4 a fost primul pe care l-am jucat pe consola cuiva. Daca nu ma insel ... nici macar nu l-am jucat vreodata pe PC. N-am apucat sa vad cu ce se mananca multiplayerul. 


Si am ajuns la GTA5-ul pe care l-am luat pe consola. Este un joc distractiv cu care ma obisnuiesc zilele astea (primul joc pe consola pe care il joc intensiv). 

Grafica este foarte ok pentru un joc ce ruleaza pe o consola de acum 8 ani. Povestea este ca un film prost cu gangsteri - ca sa citez o prietena. Eu as spune mai de graba ca este un cliseu intr-un cliseu cu putin topping de cliseu. Tipic GTA si nu cred ca poate sa se astepte cineva la mai mult. 

Overall mi s-a parut ca storyline-ul e mai bine pus la punct fata de editiile precedente. Voice acting-ul este excelent si personajele iti trezesc sentimente puternice (am un cretin pe care abia astept sa il omor). Povestea cam puerila il trage in jos, dar macar misiunile alea sunt ilare!

Multiplayer-ul vine abia in octombrie, dar nu imi dau seama cum ar putea sa il strice. Asta a fost unul dintre motivele pentru care m-am dus sa imi cumpar jocul la cateva zile dupa lansare.

Concluzia: GTA5 este unul din jocurile alea despre care tot o sa auzi vorbindu-se o perioada lunga de timp. Este atat de cretin (in modul bun) incat sigur o sa iti lipeasca un ranjet mare pe fata - mai ales daca il joci alaturi de prieteni. 

Nota finala 9-9.5/10. The perfect ten il primea daca era lansat pe consolele noi si beneficia de un boost serios de putere grafica de procesare. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Diablo 3: Rise of the Necromancer a ieșit fix cum trebuia să fie

Versiunea scurtă la ce vreau să zic este deja în titlu.

Versiunea lungă este că după vreo 2-3 ore jucate pot spune cu mâna pe inimă că îmi place necromanul mai mult decât jumătate din clasele din Diablo 3. Aduce destul de mult a ceea ce am jucat aproape obsesiv în Diablo 2 și lucrul ăsta nu poate decât să mă bucure. Nu la fel de mult ca anunțul unei versiuni remastered D2, dar p-acolo.

De fapt DLC-ul ăsta este atât de bine închegat încât singurul reproș pe care îl am este referitor la decizia de a aduce necromancerul în universul Diablo 3 printr-un DLC și nu o expansiune. Blizzard fiind printre puținele companii care ignoraseră modul ăsta de muls bani. Ei lucrau 2-3 ani, făceau o expansiune, îi trânteau un preț de 60 de euro și știam că am o grămadă de conținut de care pot să mă bucur.

Pachetul ăsta digital e relativ ieftin pentru un DLC, doar 15 euro, dar s-ar putea să fie primul dintr-o întreagă serie. Lucru care sincer nu mă coafează. Nu pentru că sunt scârțar, dar pentru că DLC-u…

Strongbow - de ceva vreme lansata si la noi in 3 sortimente

Lansarea efectiva a fost acum vreo 3-4 saptamani, dar am evitat sa scriu despre asta inainte sa o localizez offline intr-un supermarket. Oho si cat de greu a fost sa fac asta. Am vanat in Carrefour-ul si Mega Image-ul de la Piata Unirii de parca viata mea depindea de asta.

Cred ca m-ati vazut p-acolo. Cu ochii mijiti, eram cel nehotarat la raionul de beri de import. Ocazional faceam 13-14 si pe la cele cu arome si chiar pe la sucuri - de unde sa stiu unde naiba ar pune ei cidrul (mai are rost sa zic si de mere?).

Gata cu panica! intr-un tarziu au bagat si la mine in cartier cidru Strongbow.


Ce as putea sa zic despre Strongbow? Este un hard cider (4.5% alcool) si la noi in tara vine in trei variante: gold apple, red berries si elderflower. Gold e cel clasic de care probabil ai mai baut prin irish pub-uri, cel de soc nu este pentru toata lumea datorita aromei puternice, iar cel de fructe de padure pare o varianta mai domolita a unui Framboise.

Dupa ce am testat intensiv toate variantele…

Era un băiat bun, da' nu dona zilnic la ONG-uri

Zilnic trăiesc rușinea aceasta: Sunt puțin întârziat spre birou și trebuie să trec printr-o gașcă de tineri energici îmbrăcați relativ la fel care îmi pun de fiecare dată aceeași întrebare.

- Bună! Vrei să faci o faptă bună?

Ce să le răspund? Că nu am timp? Că deja am întârziat la birou? Că am donat relativ recent? Am folosit deja toate scuzele. Îi văd zilnic în același loc prin care din păcate trebuie să trec pentru a ajunge la birou. Nu pot să donez zilnic.

Am ajuns să consider o zi bună atunci când bag privirea în pământ, trec pe lângă ei și nu se lipește niciunul de mine să mă întrebe cum mă cheamă, unde lucrez și dacă aș vrea să fac o faptă bună. Trăiesc cu frică, pe bune.

Frică pentru că nu vreau să fiu răutăcios cu ei și să le știrbesc entuziasmul pentru voluntariat, dar vreau să pot merge în fiecare dimineață la birou fără să ajung să mă întreb dacă sunt o persoană bună sau nu. Știu că sunt.

Ce mișto ar fi dacă cineva care îi organizează pe copiii ăștia nu i-ar mai trimite să…