Productia de toamna de Like-uri la hectar

Facebook a nascut o noua frica in casa nihasa: subjugarea pe plantatia de like-uri. Imi e frica ca Like-ul meu nu conteaza si este doar inca unul dintre multele aflate pe linia de productie a social media expertilor.

Il cresti si il inveti ca fetele buzate nu il merita - indiferent de cat bronz si bikini arata. Ii spui ca nu trebuie sa se joace cu paginile dubioase ce dau telefoane cadou. Te lupti cu bloggeri marsavi care vor sa ti-l rapeasca si sa il bage intr-o pivnita ticisita de like-urile alor cititori. E pivnita casei mele - zic ei. Bine nene, dar chiar nu putem sa stam de vorba ca oamenii in sufragerie? Trebuie sa ma bagi direct in cusca din subsol si sa ma abuzezi ani de zile?

Si ce se intampla cu like-ul tau dupa ce creste si in sfarsit il trimiti sa vada lumea? Pai dupa atat amar de timp in care l-ai ingrijit si l-ai iubit ... el ajunge sa fie doar alt numar aruncat pe retelele sociale sau in prezentari.

"articolele mele aduna xxx like-uri"
"pagina mea are xyz like-uri"
"avem xyzxzz like-uri"
"pagina oficiala a artistului *random gigel* are xyz xyz like-uri"
"am atins xxxzy like-uri"

Sunt doar cateva exprimari ce tradeaza o abordare gresita si abuziva cu like-ul meu bine crescut. Cand citesc asa ceva stiu ca nu o duce bine. E trist si singur, desi e inconjurat de alte cateva like-uri ce n-au stiut mai bine la ce se inhama.

Hai sa spunem stop acestui abuz la adresa like-urilor!

Like-urile sunt si ele oameni. 

Nu ai like-uri ... ai oameni. Oameni care te citesc. Oameni care apreciaza articolele tale. Oameni care te urmaresc. Poti sa le zici si fani, dar nu le mai spune like-uri. E atat de jignitor pentru oamenilor ce ti-au incredintat cel mai frumos rod al relatiei lor cu Facebook!