Treceți la conținutul principal

Productia de toamna de Like-uri la hectar

Facebook a nascut o noua frica in casa nihasa: subjugarea pe plantatia de like-uri. Imi e frica ca Like-ul meu nu conteaza si este doar inca unul dintre multele aflate pe linia de productie a social media expertilor.

Il cresti si il inveti ca fetele buzate nu il merita - indiferent de cat bronz si bikini arata. Ii spui ca nu trebuie sa se joace cu paginile dubioase ce dau telefoane cadou. Te lupti cu bloggeri marsavi care vor sa ti-l rapeasca si sa il bage intr-o pivnita ticisita de like-urile alor cititori. E pivnita casei mele - zic ei. Bine nene, dar chiar nu putem sa stam de vorba ca oamenii in sufragerie? Trebuie sa ma bagi direct in cusca din subsol si sa ma abuzezi ani de zile?

Si ce se intampla cu like-ul tau dupa ce creste si in sfarsit il trimiti sa vada lumea? Pai dupa atat amar de timp in care l-ai ingrijit si l-ai iubit ... el ajunge sa fie doar alt numar aruncat pe retelele sociale sau in prezentari.
"articolele mele aduna xxx like-uri"
"pagina mea are xyz like-uri"
"avem xyzxzz like-uri"
"pagina oficiala a artistului *random gigel* are xyz xyz like-uri"
"am atins xxxzy like-uri"
Sunt doar cateva exprimari ce tradeaza o abordare gresita si abuziva cu like-ul meu bine crescut. Cand citesc asa ceva stiu ca nu o duce bine. E trist si singur, desi e inconjurat de alte cateva like-uri ce n-au stiut mai bine la ce se inhama.

Hai sa spunem stop acestui abuz la adresa like-urilor!

Like-urile sunt si ele oameni. 

Nu ai like-uri ... ai oameni. Oameni care te citesc. Oameni care apreciaza articolele tale. Oameni care te urmaresc. Poti sa le zici si fani, dar nu le mai spune like-uri. E atat de jignitor pentru oamenilor ce ti-au incredintat cel mai frumos rod al relatiei lor cu Facebook!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …

Social Media Summit București 2017

S-au vorbit multe ieri la Social Media Summit, dar un lucru m-a bucurat enorm: Este oficial! Facebook Apps au murit și au fost declarate moarte în cadrul unei conferințe. Poate părea amuzant pentru unii, alții știau asta de 2-3 ani, dar e bine că în sfârșit putem închide capitolul ăsta rușinos din social media.

În rest, blogging-ul a fost declarat market standard și a ajuns într-o zonă de normalitate similară socialului (dpdv al canalelor de comunicare). Nu mai e nimic special să fii blogger, la fel cum toată lumea se așteaptă ca un brand să fie social. Viitorul stă sub semnul videoului și a creatorilor de conținut video. Vloggerii sunt factorul exotic de anul trecut pentru oamenii din comunicare.

Partea a doua a zilei a venit cu o inițiativă interesantă: introducerea în clasificarea ocupațiilor din România a job-urilor astea apărute în ultimii ani: ux designer, socia media manager, front end etc.

Insight-ul este unul destul de amuzant, mai toată lumea care lucrează pe un job din ace…