Treceți la conținutul principal

Reintoarcerea content-ului

Dupa o serie de tentative de a trece pe noile teme dinamice de la blogger (link), m-am decis pe asta. De ce am facut asta? E destul de simplu: ai ajuns aici ca sa citesti ceva. Nu vreau sa te fatai prin tot felul de pagini doar ca sa apuci sa citesti ce am scris. Vreau sa gasesti pe homepage tot ce ai nevoie pentru a indeplini scopul tau.

De ce functioneaza asta pentru mine? Pentru ca scriu rar. N-am postari zilnice si nici nu incerc sa ofer experienta pe care pro bloggerii au perfectionat-o de-a lungul timpului. Nu mi se potriveste si ne iritam amandoi. In plus, daca as merge pe un homepage clasic - ai gasi postari ce au o vechime destul de mare (o luna) si care poate si-au pierdut relevanta.

Referitor la aspect: de mult sunt in cautarea unei teme simple de blog. Fara prea multe briz briz-uri si flashy stuff. Nu vreau sa iti arat articole asemanatoare sau postari din acelasi tag pentru ca am senzatia ca nu te intereseaza. Nu vreau sa fac un amalgam de poze doar sa te stimulez vizual. Nu asta e scopul meu. Eu vreau doar sa citesti ce am scris. Atat.

Sper sa va placa.

Bonus:  In dreapta aveti in mini meniu ce ramane in permanenta deschis (sper - skill-urile mele de css sunt aproape inexistente) unde puteti sa gasiti cele mai populare postari din ultimele 7 zile, arhiva, tag-urile folosite pe blog, un meniu de abonare la rss sau pe emai si niste date de trafic (afisari pe 7 zile). Search-ul ramane in continuare sfant daca vreti sa cautati ceva pe blog. E powered by Google si ar trebui sa nu dea rateuri.

Orice feedback este apreciat si analizat cu atentie. Inca mai am lucruri de modificat pe ici pe colo. Enjoy!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…