Treceți la conținutul principal

Call To Action Love / Hate

"Cumpara", "Vezi oferta", "Intra in joc", "Comenteaza", "Aboneaza-te", "Lasa-ne un Like", "Distribuie pe Facebook" si altele de gen, sunt satul de ele. Toata lumea isi doreste ca eu sa fac ceva, iar eu in naivitatea mea credeam ca de fapt brandurile vor sa faca ceva pentru mine. Speram ca ma asez ca la un spectacol si privesc giumbuslucurile lor, ca apoi sa zic "Hai sa fim prieteni" cu show-ul care mi-a placut cel mai mult. Nici nu e vorba de asa ceva.

M-am asezat comod pe scaun si apoi ma psst-aie sa vin pe scena sa ii ajut sa isi faca show-ul. Nu prea am chef. Sunt obosit. Ma gandesc putin. Ma decid pana la urma sa vin sa ii ajut, ca apoi sa observ ca nu sunt singurul din sala care se ridica in picioare. Ma simt putin tradat. Credeam ca aveau nevoie fix de mine. Ma asez descumpanit. Si cand te gandesti ca eram dispus sa fac trivialitatile alea pentru ca "<3" brandul respectiv...

Eh. Totul trece si se uita pana la urmatorul show.

Comentarii

  1. faptul ca nu mai am televizor cred ca spune ceva despre mine!

    RăspundețiȘtergere
  2. Poate doar ca nu te uiti la Cupa Mondiala, Turul Frantei si la ce mai face Halep :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ahhh ... am aflat prea tarziu ... cand o sa mai apara asa reduceri?

    RăspundețiȘtergere
  4. N-as putea sa iti zic nimic cu siguranta. Mai pun pe blog cand mai primesc de la producatori informatii.

    RăspundețiȘtergere
  5. Numai secături peste tot. De ceva vreme televizorul a devenit bibelou, mă uit doar la ştiri din când în când, acum m-am mai uitat cu mondialul ăsta şi cam atât, în rest filme şi chestii legate de net.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…