Treceți la conținutul principal

Cand ca ai cunoscut ultima oara sfidarea?

Iti imaginezi cum e sa treci in fiecare zi pe langa un obiect care iti aduce aminte de un abuz? Un obiect care pur si simplu te sfideaza, care te face sa te gandesti de ce eu? Nu iti imagina ca este ceva care iti schimba viata, dar e un lucru marunt cu care trebuie sa traiesti in fiecare zi. Eh. Pentru mine acest obiect este o bicicleta ponosita legata de aproape doi in scara blocului de balustrada.

Legata asta e mai mult incatusata, pentru ca nu s-a miscat de acolo in toata aceasta perioada. Cum stiu asta? Dupa o anumita perioada am inceput sa ii fac semne pe saua acoperita de praf, semne care inca le poti admira si acum. Practic este o bicicleta abandonata. Pai si de ce ma $£^%^%$ pe mine grija de ea?

Eu sunt victima a doua biciclete furate. Legate regulemtar cu lant. Una s-a evaporat intr-un camin din Tei pe la etajul 7, iar alta chiar in blocul in care locuiesc de atatia ani. Bloc de la care am pretentii, avand pozitionarea centrala si sfera de activitate a majoritatea locatarilor. Mai jignitor e cum mi-a fost furata a doua bicicleta: am dat o tura de dimineata, am legat-o de balustrada din bloc, m-am dus sus sa fac un dus si sa mananc ceva, am coborat doua ore mai tarziu ca sa o descoper pierduta pentru eternitate.

Nu asta e definitia sfidarii? Sa vezi in fiecare zi cum o bicicleta sta bine merci de balustrada unde tie ti-a fost furata in doar 2 ore o bicicleta la fel de uzata? Pai cum sa nu te frustrezi putin? Cum sa nu iti strici putin ziua de fiecare data cand cobori cu liftul? Eh. Sa nu dramatizam. E o poveste pe care eu cel putin o gasesc amuzanta, genul ala de amuzant din filmele de comedie, de asta am si ales sa o impartasesc pe blog (IRL am mai impartasit isprava asta).

End of rant..

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …

Social Media Summit București 2017

S-au vorbit multe ieri la Social Media Summit, dar un lucru m-a bucurat enorm: Este oficial! Facebook Apps au murit și au fost declarate moarte în cadrul unei conferințe. Poate părea amuzant pentru unii, alții știau asta de 2-3 ani, dar e bine că în sfârșit putem închide capitolul ăsta rușinos din social media.

În rest, blogging-ul a fost declarat market standard și a ajuns într-o zonă de normalitate similară socialului (dpdv al canalelor de comunicare). Nu mai e nimic special să fii blogger, la fel cum toată lumea se așteaptă ca un brand să fie social. Viitorul stă sub semnul videoului și a creatorilor de conținut video. Vloggerii sunt factorul exotic de anul trecut pentru oamenii din comunicare.

Partea a doua a zilei a venit cu o inițiativă interesantă: introducerea în clasificarea ocupațiilor din România a job-urilor astea apărute în ultimii ani: ux designer, socia media manager, front end etc.

Insight-ul este unul destul de amuzant, mai toată lumea care lucrează pe un job din ace…