Treceți la conținutul principal

Pentru weekend: muzica si chef

Incepem cu muzica.

Mai sunt 10-11 zile in care DJ-ii wanna be ai tarii pot sa trimita mix-urile pentru Burn Residency. Un concurs destinat amatorilor care te poate scoate din monotonie cu un cec de 100 000 de euro si digeiala toata vara la Ibiza.

Pare fantezist, dar castigatorul de anul trecut a fost un roman. BOG pe numele lui de scena, m-a impresionat cand l-am cunoscut acum vreo 2 zile. Rar iti e sa vezi pe cineva atat de dezinvolt la doar 24 de ani. Si sa stiti ca aspectul asta este aproape la fel de important precum calitatea mixurilor trimise pentru jurizare + votul popular. E de incercat daca ti se pare ca ai talent in directia asta muzicala.

Si in plus poti sa mixezi la Cafe Mambo - lucru care ar trebui sa insemna ceva pentru pasionatii de muzica electronica

Colegul Ivo de multe ori de camera, dar in general de pahar, isi deschide un mic barulet-club pe la Budapesta (putin mai incolo de Colectiv) pe Strada Tabacarilor, nr. 7 (link). Putem sa ii uram succes de pe 7 martie incolo. Eu am fost intr-un mic preview pe la el si s-a lasat cu mica mahmureala. Ce sa zic... patesti.

Locul se numeste Eleven Social Club si nu e ca in Centrul Vechi. Stati linistiti si nu panicati. Saormeria Dristor e la fel de aproape. Eu zic ca e de vizitat. In special sambata asta cand puteti sa vedeti mai toata blogosfera clatinandu-se la shot-uri de palinca si jager. Orientativ ca muzica - eu am ascultat o chestie din asta hipstareasca electroncia, dar cred ca or sa se duca mai mult in segmentul dansant rock usor din asta comercial. O bere la 0.5 a fost 8 lei, deci preturile sunt ok.

Acestea fiind zise, eu ma retrag la snowboarding cateva zile.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ce faci când hipsterul pe care l-ai crescut te mușcă de mână?

Încă nu mi-am acceptat condiția de hipster pentru că eu nu mănânc mici ironic la bomba din cartier, dar trebuie să recunosc că mă bucur când văd din când în când hipsteri revoltați pe prea mult hipsterism. Ca în conversația de mai sus pe Facebook unde o persoană s-a plâns de politica celor de la cafeneaua/coffee shop-ul Bloom de a interzice clienților utilizarea laptopurilor în timpul weekendului.

La nivelul ăsta de hipsterism s-a ajuns: laptop = muncă, muncești prea mult așa că în weekend e bine să lași munca deoparte și pentru că sunt cool and everything else îți vor impune asta. În plus, să nu uităm ca de fapt este un lucru pe care îl fac pentru a completa experiența de a savura cafeaua.

Povestea celor de la Bloom sună bine, doar că este vorba de experiența lor de a bea o cafea. Nu experiența mea sau a celorlalți. Oricum nici nu contează. Este prăvălia lor și pot să facă aproape tot ce își doresc într-o marjă destul de largă. La fel cum persoana de mai sus este liberă să nu mai ca…

Era un om simplu, nu știa să îți desființeze achiziția Vector Watch în 5 minute....

Îmi imaginez că asta o să fie scris pe piatra mea de mormânt și n-am cum să schimb acest fapt. Am ajuns la concluzia asta în weekend în timp ce mă îndopam cu fasole bătută mânjită cu niște ardei copt și ceapă. Ăla a fost momentul când am realizat că orice aș face, nu voi face parte din elita țării ăsteia - vecina de la masa alăturată m-a convins de acest lucru.

Eu, om simplu, am venit la terasă să bag bere ieftină la halbă și ceva în ghiozdan că era fomiță, ea a venit la date-ul ei să vorbească despre cât de nepregătiți sunt pe LinkedIn oamenii de HR ce o abordează, achiziția Vector Watch de către Fitbit pe bani puțini pentru că se știa că n-are viitor, atacurile cibernetice recente și, desigur, o analiză a posibilităților de extindere a campusurilor universitare Oxford și Cambridge. Toate astea în decurs de nicio oră și doar din gura ei.

Îmi este și rușine să zic despre ce vorbeam noi la masa noastră în acea zi toridă de duminică la o bere pe terasă.  N-ai cu cine. Și m-am simțit at…

Trigger words la Poșta Română

Pentru că tot m-am întors de 10 minute de la un oficiu poștal unde în teorie trebuia să ridic niște tricouri venite de pe threadless.com, lucru care nu s-a întâmplat dintr-un motiv care îmi e străin, am zis să fac un scurt ghid despre ce cuvinte ar trebui evitate atunci când vorbești la ghișeu.

Primul a fost curier. E posibil ca toată lumea să râdă de mine că nu știam acest trigger word de bază, dar în simplitatea mea, numesc curieri toți cei care vor să îmi livreze ceva. Eu o țineam pe a mea că m-a sunat curierul Poștei Române să îmi livreze ceva vineri, ea tot îmi spunea că Poșta Română nu are curieri și poate altcineva a încercat să îmi livreze ceva.

Ba că e agentul poștal, ba că e nu mai știu ce poștal, dar cu siguranță nu e curier. Bine. Fie ca voi. Am continuat să îi zic reprezentantul Poștei, dar nici așa n-am avut succes. Dacă nu știu titulatura lui exactă, n-au cum să își dea seama cine și ce a vrut să îmi livreze. Mai că îmi venea să zic ca Despot Tricouri în...

Al doilea c…