Treceți la conținutul principal

Review: Avengers: Age of Ultron in Dolby Atmos

Aseara am fost norocos sa vad in avanpremiera nou Avengers. Scosi de la naftalina dupa 3 ani, super eroii nostri s-au bad ass-uit masiv. Daca pana si lui Hawkeye au ajuns sa ii se extinda povestea, iti dai seama cum miroase vestiarul lor a super-testosteron.

De fapt, parca aici sade putin problema filmului: parca sunt prea buni. In benzile desenate nu deranjeaza asta, dar pe mare ecran parca iti doresti sa vezi ca se chinuie putin - sa empatizezi cu ei in momentul in care reusesc sa faca ceva notabil. Si aici nu vorbesc de super trairile psihologice pe care fiecare le are, ci de faptul ca un baiat cu arcul poate nu este o masina atat de eficienta in a extermina roboti bipezi. Parerea mea!

Povestea este la fel de concentrata precum un eseu obligatoriu de minim 5 pagini. Nu cred ca se astepta cineva la ceva extrem de complex, e totusi un film cu super eroi si de fapt si de drept te duci pentru efectele speciale si comic relief.


Efectele speciale au fost simpatice, mai ales ca filmul ruleaza in 3D. Totusi, parca au avut buget prea mare pentru FX. N-au fost putine dati cand actiunea era atat de incarcata incat imi era dificil sa urmaresc tot ce se intampla. Iar despre glumite pot spune ca sunt pentru initiati, la primul contact cu universul Marvel nu o sa le intelegi.

Filmul l-am vazut in Grand Ultra din Baneasa pe cel mai wide ecran din Romania (22.5m) si era insotit de aceasta noua tehnologie Dolby Atmos - o revolutie in sunet 3D. Cu 128 de canale pe 64 52 de boxe, Atmos chiar iti ofera o experienta 3D veritabila dpdv al sunetului. Cum se vede aude asta intre un demo si un film?

Demo-ul a fost mind blowing, in Avengers au fost relativ putine scenele in care am sesizat expres diferenta fata de alte sisteme de sonorizare. In comparatie cu meh-ul oferit primului Avengers din punctul asta de vedere, acum a fost ceva mai special. Cu toate astea, sistemul nu cred ca este gandit pentru genul asta de film. Totul se misca si se intampla prea repede, dar intr-un film precum Gravity cred ca poate crea inca un strat de profunzime.

Trailer:




Intrebarea de 100 de halci este: merita noul Avengers? Da. Merita de vazut - nu l-as rata pentru ca cineva pe net a zis asta. Este usor. Relaxant. Fix ca celalalte filme Marvel din ultimul timp, dar mai slab ca primul. E posibil ca atunci sa fii contribuit si factorul de noutate - atat de multi super eroi pe ecran.

ps. Are premiera azi.

Inchei cu un inside joke: Fir-ai tu sa fii al dracu Costele. Stai dracului cu ma-ta!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …