Treceți la conținutul principal

De cate ori trebuie sa platesti mai mult un produs ca sa te simti inselat?

Sau mai bine reformulam: cand iti trece prin cap cuvantul scump atunci cand esti la un restaurant/bar/festival? La mine cand impusc un adaos comercial de 400%. Daca imi dai un produs de 4 ori mai scump fata ca ce as putea sa gasesc intr-un supermarket, atunci incepem sa avem o problema.

Aici ma refer exclusiv la bauturi. Nu vreau sa intru capcana ingredientelor vs pretul produs finit (a scris Radu despre asta), pentru ca acolo te poti pierde foarte usor in detalii care tin de gust, expertiza sau prezentare. Vorbesc de produsele imbuteliate care au aceeasi calitati fie ca le iei din supermarket sau platesti de X-ori pretul lor intr-un bar.

Am stat si m-am gandit destul de bine. Daca platesc de doua ori pretul produsului la raft, considera ca l-am luat ieftin / la un pret corect. De 3-ori pretul deja incepe sa sune a o experienta de Centrul Vechi. Nu ma deranjeaza, dar nici nu tanjesc sa o repet. Sunt sigur ca sunt zgarcit!

Problema e cand posesorii de baruri si restaurante incep sa sara calul adaosului comercial: 400-500-700-1000%. Combina asta cu chelneri lipsiti de chef si ai o reteta fatala pentru viitorul respectivului loc. De aia ajung sa se planga prin presa ca oamenii nu mai consuma si de aia se inchid pe capete - poate ca ar trebui sa fiu o persoana mai buna, dar chiar ma bucur cand aud ca se mai un loc in care am avut o experienta neplacuta in trecut.

Asta pare genul de loc in care n-ai avea probleme sa dai putin mai mult. Are atmosfera.
(poza nu e facuta de mine)

Exista si exceptii. Daca locul este suficient de hype-uit sau ofera ceva misto, poti sa scapi cu marlaniile de mai sus. Dar sunt putine cazuri unde se aplica aceasta situatie.

Inteleg ca au si ei niste chirii si oameni de platit, poate si putin profit de facut, dar unele lucruri vin ca o palma peste ceafa consumatorului. Sambata asta la BurgerFest,  puteai sa iti iei un pahar (330ml) de Fanta la pretul de 7 lei. Pare un pret ok, nu? Pacat ca respectiva Fanta iti era turnata in fata ta dintr-o sticla de 2.5 litri (~6 lei in hypermarketuri). That was the tipping point.

Ala e momentul in care realizezi ca esti pacalit si primesti o Fanta mai putin acidulata si putin mai calda. Ala este momentul in care perceptia ta despre eveniment se schimba in mai rau. Ala e un moment atat de usor de evitat de organizatori (de ce nu doze?) incat si acest lucru pune paie peste foc.

Si care e solutia? Decat sa imi dai un produs ieftin de 4 ori mai scump, mai bine imi dau un produs mai premium de doua ori mai scump. Tu ca posesor de bar o sa ai acelasi profit pe produs, iar eu nu o sa ma simt inselat.

Eh. Dar problemele astea nu vor disparea azi, maine.
Erau si acum 3 ani si or sa fie si peste 3 ani.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…