Treceți la conținutul principal

Play & Rewind In Fata Blocului

Incep prin a spune ca asta e prima insemnare in tag-ul gaming care nu are legatura cu ceva joc pe calculator. De data asta e pe nostalgia generatiei cu cheia la gat - cei care ne stim juliti si pierduti pana seara tarziu afara in fata blocului.

Nu ma intelegeti gresit, iubesc jocurile pe calculator ca orice adolescent, dar parca efectul final e o endorfina cu mai multe frustrari si mai putine povesti bune.

Totusi, sa trecem peste acest versus ca nu despre asta e vorba in aceasta insemnare. Zilele astea are loc Romanian Design Week, de fapt a inceput pe 15 si se termina duminica asta, iar eu am uitat cu desavarsire de ea.

Noroc ca cineva s-a gandit sa imi aduca aminte cu kitul de joaca de mai jos ca ar trebui sa rezerv cateva ore in acest weekend, printre burgeri si muzica, sa experimentez putina joaca reinterpretata.

Primit un kit de joacă: cretă, plastilină, creioane colorate, carte de colorat, elastic, coardă de sărit și un magic tutorial de 55 de jocuri ale copilăriei.
De ce zic joaca reinterpretata? Pentru ca in cadrul Romanian Design Week are loc expozitia Play & Rewind (proiect in colaborare cu Institutul Cultural Roman din Stockholm si Unicredit Tiriac Bank) unde 37 de designeri romani au facut ei ceva creativ cu jocurile si jucariile copilariei.

Eh, la acest ceva vroiam sa ajung. Printre exponate gasim sotronul pliant, starter kit-ul de țaca paca, uța.04  sau In Fata Blocului - o colectie de 55 de jocuri si faze ale generatiei cu cheia la gat.

Aparuta cam acum fix un an, In Fata Blocului este un montagne russe de nostalgie si emotie si va sugerez sa nu fiti slackeri ca mine si sa tot uitati sa o comandati (87 lei pe emag).

În Faţa Blocului e deopotrivă o carte pentru cei mari şi pentru cei mici. Pentru cei mari e, înainte de toate, o ocazie de a rememora jocurile copilăriei. Însă în acelaşi timp, ea e şi un instrument care-i ajută să le arate celor mici cum se jucau şi ei la rândul lor, când erau copii.
Dar suficient. E TGIF si e cazul sa inchei insemnarea asta.

TL;DR > Romanian Design Week cu Play & Rewind - pana pe 24 la Hanul Gabroveni care surpriza... este pe Lipscani numarul 84-90.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …