Treceți la conținutul principal

Happy Run - Race for the Cure & recicleaza plastic de Ziua Internationala a Mediului

Fie ca vrei sa alergi si sa donezi pentru a promova importanta prevenirii cancerului la san, fie ca vrei sa participi la Ziua Internationala a Mediului printr-o actiune de colectare a recipientelor din plastic, zilele astea ai putina treaba.


Fundatiei Renasterea aduce Happy Run – Race For The Cure in Romania. Cursa Happy Run – Race For The Cure, initiata de fundatia Susan G. Komen in Statele Unite, are ca scop strangerea de fonduri pentru prevenirea si combaterea cancerului de san. Prin aceasta cursa se doreste sa le sarbatorim pe ele, invingatoarele, si sa aduca speranta celor care inca se mai lupta cu aceasta boala.

Long story short - Alergatul asta nu e chiar alergat, asa ca nu iti face griji daca nu te simti in forma. E un fel de mers in grup. Importat e sa partici si sa donezi - au un fel de kickstarter la ei pe site unde poti sa achizitionezi pachete de sustinere.



A doua chestie e pentru natura si reciclarea plasticului.  E drept ca este putin ironic ca initiativa e pornita de un comerciant de recipiente de bucatarie si alte instrumente asemanatoare, dar imi dau seama de logica care sta in spatele campaniei: vino la noi si recicleaza vasul vechi si apoi ia-ti unul nou dragutel + ceva cadou din partea noastra. Hai ca nu e o initiativa rea. Se intampla maine si mai multe informatii despre ce si cum gasesti pe pagina de Facebook a evenimentului Tupperware (link aici)

Si daca tot am ajuns la capitolul reciclare, in procesul de a imi face propria bere am reusit sa acumulez foarte multe sticle de 0.5 si 0.33. Estimez cam vreo 300. Problema e ca acum as vrea sa scap de trei sferturi din ele si vreau musai sa le reciclez. Nu prea stiu in ce masura pubelele verzi dau randamentul scontant (chiar se recileaza?), asa ca intreb si eu p-aici. Cum ar trebui sa procedez cu ele?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…