Treceți la conținutul principal

Webstock 2015 - dezbateri aproape pe bune

Cred ca cea mai efervescenta sectiune a Webstock-ului de anul acesta a fost cea  de Debate. Poate pentru ca nu erau prezentari, poate din cauza dialogului, dar in aceste doua sectiuni s-au zis lucruri pe bune. Ma rog, pe bune cat poti sa zici la o conferinta pentru ca adevarul e inca acolo - ca sa il citez pe Mulder.

Cele doua pannel-uri, online communications si working with brands, au strans la olalta un mix de oamenii din agentii, clienti si bloggeri care au facut show-ul cel sperat. Frictiunea acestui triunghi amoros a fost probabil cel mai savuros lucru al acestor 3 ore si umpic de micro conferinte.

Prima ora jumatate din videoul de mai jos este pe zona de PR si cum te-ai astepta de la niste experti in comunicare, lucrurile importante sunt impachetate intr-un puf ultra prietenos si simpatic.

De la o ora 35 incolo, lucrurile au fost putin mai directe in working with brands. Bloggerii s-au apucat sa isi spuna povestea trista care insoteste mana intinsa, iar agentiile au tras si ele tare sa isi comunice situatia in care sunt fortate sa existe.



Lucrul cu adevarat amuzant, fiind si de-o parte si a alta a baricadei, este ca toata lumea are dreptate. Cel putin cand vine vorba sa discutam pe concepte generale. Lucrurile devin mai clare cand exemplul este in fata, dar acest lucru nu ai cum sa te astepti sa il gasesti intr-o dezbatere publica la o conferinta.

Totusi, pentru cineva care este la inceput de drum in aceasta industrie, ce s-a spus la Webstock-ul de anul acesta este un bun reality check, iar cei cu vechime stiu subintelesurile aruncate pe ici pe colo. Sper ca si la anul sa fie o sesiune de Debate atat de savuroasa!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …