Treceți la conținutul principal

Care e cel mai bun vin rose pana in 30 de lei?

14 vinuri rose mediocre


Acum 40ish de zile am imbarcat intr-o aventura magica si putin aromata. Dupa ce am deprins toate secretele berii, am decis ca e momentul sa imi educ putin paleta pe vinuri rose.

Nefiind un initiat in ale vinurilor, am decis sa abordez aceasta problema prin metoda inginereasca: stabileste niste margini de pret si testeaza toate produsele din paranteza. Toate e mult spus ca m-am limitat doar la ce se gaseste in supermarket-uri - asa e frumos si comod.

Am decis sa testez doar rose-uri intre 20 si 30 de lei. Majoritatea rose-urilor care se gasesc la raft oricum sunt intre aceaste limite asa ca era oarecum firesc sa ma invart in aceasta zona. Mi-am permis si eu putin snobism de clasa de mijloc, asa ca sub 20 de lei nici nu m-am uitat.

24  23 de sticle mai tarziu, am un top si recomandari. In primul rand vreau sa precizez ca tot ce zic aici sunt pareri subiective si universal acceptate, asa ca e bine de lasat la decantat tot ca sa nu incepem o noua religie si toate problemele aferente ei.



Pretul este un lucru abstract cand ma gadesc la rose-uri bune. O Alira Rose de 42 de lei nu mi s-a parut mai buna ca un Jidvei Nec Plus Ultra de 25, iar vinul rose care mi-a placut cel mai mult a costat doar 21 de lei (Mosia de la Tohani).

Si daca tot am inceput cu cele de 5 stele, alte doua recomandari sunt J.P. Chenet Grenache-Cinsault (22 de lei) si rose-ul de la Crama Ceptura (27 de lei).

Aici cumva ar trebui sa intre si rose-ul de Purcari, dar ala ciupeste putin bugetul maxim cu vreo doi lei (32 de lei). Cu toate astea isi merita locul in topul favoritelor mele.

Ce au toate in comun? Au o aroma puternica la primul contact, iar unele dintre ele surprind si cu un gust puternic fructat. Sunt putin mai intepatoare si parca au ceva personalitate. Cum ar spune americanu', au acel kick care nu te lasa nu observi vinul.

5 vinuri rose de care m-as feri


La capatul opus am trecut 5 vinuri care au fost flescaite si lipsite de personalitate, atat la primul pahar, cat si la al doilea. Au dat dovada de un fel de impotenta aromatica pe care doar in vinul ala mediocru de tara am mai gasit-o - ala care nu e nici otet dar nici ceva la care ai mai zabovi odata.

Acestea, in nicio ordine anume, sunt: Schwaben Roze (o exceptie de 13 lei de la regula), Trei Hectare Rose, d'Ici Ou Pays Rose Syrah, Serve Ceptura Vinul Cavalerului, Cricova Orasul Subteran si Bob cu Bob. Eu o sa ma feresc de ele de acum inainte, mai ales cand ma gandesc ca sunt fix la acelasi pret cu rose-urile alea mai stralucite.

Categoria cea mai mare bogata este cea de '3 stele' sau mai bine spus: vinuri pe care altii probabil le gasesc ca fiind bune, dar mie mi s-au parut doar okish. Cele care aduc echilibru gaussian intre rose-urile ieftine si pe care nu le-as refuza vreodata.

Lista e mai lunga putin si nu este facuta in nicio ordine:

  • Grand Lonis Bordeaux Rosé 2014
  • Signum Syrah 
  • Vincon Vrancea Beciul Domnesc Rosé Sec 2014
  • Domeniul Coroanei Segarcea Roze Sec 2014
  • Crama Basilescu Eclipse Cupaj Rose 2014
  • Alira Rose 2014
  • Caloian Rosé 2014
  • Jean Luc Pouteau Baldik Pays Syrah Rosé 2013
  • Domeniile Samburesti Roze 
  • Rotenberg Rose Ceptura 2014
  • Corcova Mehedinti Jirov Rosé 2014
Practic, acestea sunt rose-urile alea cinstite cu care nu te faci de ras daca le aduci la o petrecere de bugetari.  Acestea fiind zise, e momentul sa pun punct acestui review modest de vinuri rose. M-am distrat si am invatat ca poti sa o arzi high class pe internet si cu vinuri de doar 20-22 de lei. 

Inchei cu raspunsul la intrebarea din titlu: pentru mine e Mosia de la Tohani

Comentarii

  1. Sunt fan vin rose si cautAND informatii despre mai multe soiuri si recomandari a dat peste articolul asta. A fost o sursa de inspiratie :). Pe unele le-am incercat deja, pe altele urmeaza. De exemplu roseul sec de la Vincon, Beciul domnesc e senzational si totusi extrem de putin promovat. Tot de la Vincon, si tot un rose mie mi se pare de recomandat si roseul Verite, tot sec, cel cu un flamingo pe sticla. Dupa ce am citit aici il voi incerca pe cel de la Purcari

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…