Treceți la conținutul principal

Care e cel mai bun vin rose pana in 30 de lei?

14 vinuri rose mediocre


Acum 40ish de zile am imbarcat intr-o aventura magica si putin aromata. Dupa ce am deprins toate secretele berii, am decis ca e momentul sa imi educ putin paleta pe vinuri rose.

Nefiind un initiat in ale vinurilor, am decis sa abordez aceasta problema prin metoda inginereasca: stabileste niste margini de pret si testeaza toate produsele din paranteza. Toate e mult spus ca m-am limitat doar la ce se gaseste in supermarket-uri - asa e frumos si comod.

Am decis sa testez doar rose-uri intre 20 si 30 de lei. Majoritatea rose-urilor care se gasesc la raft oricum sunt intre aceaste limite asa ca era oarecum firesc sa ma invart in aceasta zona. Mi-am permis si eu putin snobism de clasa de mijloc, asa ca sub 20 de lei nici nu m-am uitat.

24  23 de sticle mai tarziu, am un top si recomandari. In primul rand vreau sa precizez ca tot ce zic aici sunt pareri subiective si universal acceptate, asa ca e bine de lasat la decantat tot ca sa nu incepem o noua religie si toate problemele aferente ei.



Pretul este un lucru abstract cand ma gadesc la rose-uri bune. O Alira Rose de 42 de lei nu mi s-a parut mai buna ca un Jidvei Nec Plus Ultra de 25, iar vinul rose care mi-a placut cel mai mult a costat doar 21 de lei (Mosia de la Tohani).

Si daca tot am inceput cu cele de 5 stele, alte doua recomandari sunt J.P. Chenet Grenache-Cinsault (22 de lei) si rose-ul de la Crama Ceptura (27 de lei).

Aici cumva ar trebui sa intre si rose-ul de Purcari, dar ala ciupeste putin bugetul maxim cu vreo doi lei (32 de lei). Cu toate astea isi merita locul in topul favoritelor mele.

Ce au toate in comun? Au o aroma puternica la primul contact, iar unele dintre ele surprind si cu un gust puternic fructat. Sunt putin mai intepatoare si parca au ceva personalitate. Cum ar spune americanu', au acel kick care nu te lasa nu observi vinul.

5 vinuri rose de care m-as feri


La capatul opus am trecut 5 vinuri care au fost flescaite si lipsite de personalitate, atat la primul pahar, cat si la al doilea. Au dat dovada de un fel de impotenta aromatica pe care doar in vinul ala mediocru de tara am mai gasit-o - ala care nu e nici otet dar nici ceva la care ai mai zabovi odata.

Acestea, in nicio ordine anume, sunt: Schwaben Roze (o exceptie de 13 lei de la regula), Trei Hectare Rose, d'Ici Ou Pays Rose Syrah, Serve Ceptura Vinul Cavalerului, Cricova Orasul Subteran si Bob cu Bob. Eu o sa ma feresc de ele de acum inainte, mai ales cand ma gandesc ca sunt fix la acelasi pret cu rose-urile alea mai stralucite.

Categoria cea mai mare bogata este cea de '3 stele' sau mai bine spus: vinuri pe care altii probabil le gasesc ca fiind bune, dar mie mi s-au parut doar okish. Cele care aduc echilibru gaussian intre rose-urile ieftine si pe care nu le-as refuza vreodata.

Lista e mai lunga putin si nu este facuta in nicio ordine:

  • Grand Lonis Bordeaux Rosé 2014
  • Signum Syrah 
  • Vincon Vrancea Beciul Domnesc Rosé Sec 2014
  • Domeniul Coroanei Segarcea Roze Sec 2014
  • Crama Basilescu Eclipse Cupaj Rose 2014
  • Alira Rose 2014
  • Caloian Rosé 2014
  • Jean Luc Pouteau Baldik Pays Syrah Rosé 2013
  • Domeniile Samburesti Roze 
  • Rotenberg Rose Ceptura 2014
  • Corcova Mehedinti Jirov Rosé 2014
Practic, acestea sunt rose-urile alea cinstite cu care nu te faci de ras daca le aduci la o petrecere de bugetari.  Acestea fiind zise, e momentul sa pun punct acestui review modest de vinuri rose. M-am distrat si am invatat ca poti sa o arzi high class pe internet si cu vinuri de doar 20-22 de lei. 

Inchei cu raspunsul la intrebarea din titlu: pentru mine e Mosia de la Tohani

Comentarii

  1. Sunt fan vin rose si cautAND informatii despre mai multe soiuri si recomandari a dat peste articolul asta. A fost o sursa de inspiratie :). Pe unele le-am incercat deja, pe altele urmeaza. De exemplu roseul sec de la Vincon, Beciul domnesc e senzational si totusi extrem de putin promovat. Tot de la Vincon, si tot un rose mie mi se pare de recomandat si roseul Verite, tot sec, cel cu un flamingo pe sticla. Dupa ce am citit aici il voi incerca pe cel de la Purcari

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.