Treceți la conținutul principal

Review modest: Ochelari de snowboard Crivit de la Lidl (40 de lei)

Acum vreo doua zile Lidl mi-a trimis un cos cu bunatati cu ocazia lansarii noului lor catalog de schi si snowboarding (pdf aici). Eu avand prea mult timp liber, mi-am zis ca asta e un bun prilej sa mai populez rubrica de review-uri modeste cu lucrurile pe care le-au trimis.

De ce modeste? Pentru ca oricine are mai mult de 3-4 ani de snowboarding/schi stie ca de la un punct incolo calitatea costa. Asa ca m-am gandit sa fac un versus care nu este neaparat corect: ochelarii mei de snowboarding de 325 lei impotriva celor de la Lidl (Crivit) de 40 de lei.

E drept ca nimeni nu se asteapta ca Crivit-urile sa aiba vreo sansa, dar hai sa vedem cat de mare e aceasta diferenta.

Trespass Goldeneye Black vs Crivit

Prima dificultate a fost cum sa ii testez. Ambele perechi au acelasi design clasic de ochelari si plasticele de pe ei par sa fie de o calitate apropiata (zicand si eu asa cat ma pricep la plastice). In plus, Noiembrie asta dezamageste in materie de zapada - afara sunt 18 grade - asa ca n-am putut sa ii iau la un test drive.

Mi-a trecut prin cap sa bag ambele perechi in congelator si apoi sa vad in cat timp se dezaburesc cand ii porti. Da, am stat vreo 7 minute in casa cu ochelari aburiti - o senzatie interesanta si un bun moment de intrebat asta am ajuns? asta fac cu viata mea? 

Ochelarii mei s-au dezaburit complet in 2 minute si 44 de secunde. Odata ce s-a echilibrat termic zona dintre ochi si ochelari, trecerea a fost aproape brusca catre vizibilitate totala (5-7 secunde).

Crivit-urile s-au dezaburit in 4 minute 35 de secunde. Trecerea nu a fost brusca. De pe la minutul doi si jumatate erau niste zone pe lateral care se dezaburisa, dar zona nu s-a marit decat dupa inca 2 minute.

Practic pare o diferenta mare, dar este semnificativ mai mica (167%) ca diferenta de pret intre cele doua produse (812%). Cum ziceam si mai sus - de la un punct incolo calitatea costa. Dar astea sunt probleme care apar dupa ce ai invatat sportul destul de bine. Incepatorii se vor bucura de pretul scazut.

Ochiometric asa din ce m-am uitat prin catalog, poti sa iti faci un echipament complet (pantaloni, geaca, bluza, cagula, ochelari, casca si manusi) cu ceva mai putini bani fata de cat am dat pe geaca mea pe care pana acum o consideram ieftina de snowboard.

O sa updatez review-ul asta in momentul in care o sa ajung efectiv la niste zapada. Hai odata cu iarna aia.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…