Treceți la conținutul principal

La snowboarding în Bansko!

Umbla o vorbă prin târg că atunci când germanii au venit cu proiectul ăsta la noi pe Valea Prahovei, șpăgile cerute au fost mult mai mari ca ale bulgarilor așa că au preferat să investească în ce se numește acum Bansko. Fast forward 15 ani mai târziu și noi am reușit să mai punem 2 km de pârtie în comparație cu cei 75 pe care îi au bulgarii.

Am fost săptămâna trecută și am testat o bună parte din acești 75 de km. Nu există termen de comparație cu ce avem noi momentan în țară (Sinaia 17 km, Poiana Brașov 22 km, Predeal 8 km sau Azuga 7 km ). E o glumă sinistră să te gândești că oricare două stațiuni serioase de schi din afară au împreună mai mult domeniu schiabil ca cei 170 de km pe care noi îi avem împărțiți în 34 de stațiuni (o medie de 5 km de pârtie pe stațiune).



Despre Bansko pot să zic că e cam ca în Tirol, dar la jumătate de preț și cam trei sferturi din restul: înălțime, număr de instalații sau calitatea traseelor. Un compromis destul de bun pentru cei care vor să economisească niște bani.

Aici ai doar un vârf de 2746 m, 9 pârtii roșii, 8 albastre și două negre. Instalațiile nu sunt încălzite sau acoperite, dar sunt suficient de rapide încât să nu stai la coadă mai mult de 2-3 minute. Ski pass-ul de o zi este in jur de 30 de euro iar berea, vinul și cafeaua cam 3 euro. Mâncarea de pe pârtie nu este spectaculoasă, iar echipamentele pe care le închiriezi nu sunt modelele cele mai noi sau performante. Cred că e mai bine să îți aduci schiurile cu tine.

În schimb, te simți ca acasă. În restaurante ești ademenit cu o română destul de bunicică, meniul ai mari șanse să îl găsești și în română, iar cei mai mari mârlani din stațiune sunt fie alți români, fie ruși. Trăiască propaganda rusească!

Priveliștea din vârf
Majoritatea hotelurilor îți oferă shuttle-uri gratuite până la gondolă, iar dacă îți place somnul poți să stai și o oră - două la coada de la gondolă. În cazurile astea e mai bine să te duci cu mașina sau microbuzul până sus la ultima stație. Unele microbuze sunt gratuite dacă ai ski pass.

Cărnurile sunt îmbibate în coriandru, iar mâncarea tradițională este multă și pe gustul nostru. În plus, poți să negociezi de pe stradă o reducere de 10% sau primul rând de băuturi gratuit. Ospitalitatea bulgară cu care am fost obișnuiți la mare se regăsește și la munte.

Mai toate cazările au saună, iar în satul vecin la nici 5 km găsești 27 de izvoare termale.

Cam așa arată o pârtie roșie
Zăpada a fost bună deși era doar pe pârtie (50% din pârtii au tunuri de zăpadă), iar asta împreună cu înălțimea relativ scăzută poate să fie o problemă. Am prieteni care în anii trecuți n-au avut parte de toate pârtiile deschise. Nici nu știu când e o perioada bună de mers (25-31 ianuarie e testat că e ok), dar știu când nu vrei sa mergi: prima săptămână din februarie când e nu știu ce vacanță și Bansko se aglomerează brusc de copii.

Mi-a plăcut în Bansko, deși aș prefera oricând o Austria sau altceva mai departe de Românica și respectiv românași. Nu e vina lor că ne au pe noi vecini.

ps: There is not powder :/

TL;DR review (1- nu foarte; 5 - foarte):

  • Peisaje spectaculoase în varf: 3/5
  • Peisaje spectaculoase pe pârtie: 2/5
  • Dificultatea pârtiilor: 2/5
  • Starea pârtiilor: 4/5
  • Ușurința de a găsi powder: 1/5
  • Lungimea individuală a pârtiilor: 3/5
  • Factorul de aglomerație: 4/5

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…