Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie, 2016

Cred că îmi anulez abonamentul la Netflix

Și nu o să fac asta din motivele lamentate de toată lumea acum 3-4 luni: nu are subtitrări și sunt prea puține seriale. Eu o să îmi anulez abonamentul pentru ca în martie l-am deschis o singură dată și atunci m-am uitat de plictiseală vreo 30 de minute la două chestii. Da, nu știu exact ce fac cu viața mea de nu mă uit masiv la seriale/filme.

În schimb, pot să îi ajut pe cei care se plângeau de catalogul limitat prezent în România. Pe desktop/laptop cu Windows ai Smartflix- un mic progrămel care îi oferă contului tău access la toate filmele și serialele pe care Netflix le are - indiferent de regiune. Tot! Singura condiție e că trebuie să ai un cont valid. Bogdaproste.

Pe televizor am rezolvat problema cu sfânta piesă de mobilier numită Xbox. Băgat niște DNS-uri dubioase free care simulează că m-aș afla prin US. Încă mai merg, da. De ce am zis dubioase? Pentru că întotdeauna e un risc cu DNS-urile astea gratuite, dar nu mă interesează că n-au ce să fure din traficul pe care îl face Xb…

A trecut un an de Uber și taximetriștii mârlani tot n-au murit de foame

Spuneam acum ceva vreme că pe mine Uberul nu m-a convins că va avea un succes răsunător sau că va schimba cumva modul în care se face taximetrie în Capitală,  iar părerea asta nu s-a schimbat după un an și ceva de folosit serviciul.

Recunosc că Uber este cu o clasă peste 90% dintre taxiuri, dar în același timp suspectez că e utilizat de prea puțini oameni ca să fie considerat de companiile mari de taximetrie un concurent serios care le fură o parte importantă din cota de piață. Altfel mă gândesc că aveau timp într-un an de zile să își schimbe două trei lucruri p-acolo ca să fie mai mult precum Uber, dar n-am perceput vreo schimbare  în direcția asta.

Și nici n-au motiv, între noi fie vorba. Pentru 600 de lei pe an? Atât estimez că au pierdut taxiurile de pe urma mea în anul ce a trecut. Cam o cursă pe săptămână de aproape 12 lei. O cantitate mai mult decât neglijabilă. De asta și doleanțele mele sunt neglijabile pentru ei. Lucru care e logic cât timp afacerea duduie și produce banii …

Batman v Superman sau cum DC o dă de gard!

Am văzut filmul aseară și nu este atât de rău precum Internetul mi-a dat de înțeles. E clar că nu îl voi mai revedea niciodată, era evident din trailer ce se va întâmpla în film, dar filmul chiar a reușit să fie relativ interesant pe alocuri. Problema lui masivă stă în faptul cum este construit în universul DC - dacă la Marvel ai niște agarici cu ceva super puteri care cumva se balansează în luptele regulate, la DC ai prea multe ființe omnipotente care sunt vai steaua lor. Și aici mă uit la tine Superman!

Băiatul ăsta poate să zboare în spațiu fără nicio problemă, poate supraviețuiască practic la orice lucru inventat și neinventat, este întruchiparea unei zeități, dar cum a călcat pe o pioneză de pe Krypton are migrene și e indispus. Ceva nu face sens  ca să zic așa. Chiar știind că este film, creierul tot refuză să creadă, să se lase înșelat măcar 2 ore. Cu toate astea, nu asta e slăbiciunea lui masivă.

Dacă stai să te gândești bine, în general Superman ajunge în situații dificile d…

Cât mergi zilnic pe jos în oraș?

Știu că mulți s-au născut în mașină, dar mersul pe jos poate să fie chiar plăcut - mai ales dacă îl faci pentru că un mic roboțel de la mână îți spune că mai ai 200 de pași până să îți depășești Goal-ul. Trăiesc sub tirania asta de vreo 4 săptămâni de când mi-am luat fitness tracker și în tot timpul ăsta m-am gândit la ce cifre frumoase voi avea despre stilul meu de viață la sfârșitul lunii - adică mai exact în patru săptămâni:

număr total de pași 227 4188126 media de pași pe zi56 855 medie pe săptămânao distanța totală de 181.8 km 
Nu e rău. Înseamnă cam 6.5 km/zi - 8126 de pași/zi și binișor peste media altor țări:

US - 5815 pașiFranța - 6330Germania - 6337Uk - 6322
Cu toate astea, tot este puțin. Este extrem de puțin în comparație cu cât se mergea pe jos acum 100-200 de ani. Un studiu din 2004 făcut pe niște oameni care trăiesc ca acum 200 de ani, adică niște amish, a arătat că media lor zilnică de mers pe jos este undeva pe la 18 000 de pași. Eu am făcut duminica asta 16 366 și pen…

Roboțelul de aur versus bula hipstărească

Ieri am ajuns din greșeală la documentarul românesc "Roboțelul de aur" din cadrul One World România, zic din greșeală pentru că de fapt alesesem random pentru seara aia alt documentar din cadrul festivalului, doar ca să fiu surprins un film bine făcut și chiar interesant.

Este vorba de povestea vieții multiplei campioane la box feminin Steluța Duță. Poveste care are un început trist cu abandon, orfelinat și sărăcie, dar care până la urmă se consolidează într-o reală poveste de succes. S-a suspinat pe alocuri în sală, dar s-a râs de cel putin 4 ori mai mult. Oamenii s-au bucurat pe bune de succesul Steluței. Din punctul ăsta de vedere documentarul a fost excelent și foarte bine realizat de niște băieți debutanți în ale documentarelor.

Ce m-a iritat cu adevărat au fost câteva întrebări în Q&A-ul de după. O gașcă de hipstărițe crescute în puf s-au revoltat puțin la cele prezentate. Una i-a reproșat Steluței că râdea prea mult în film de bătăile primite de la băieții din or…

Instagramul cere niște poze cu flori. Unde te duci?

Cu siguranță nu în Grădina Botanică din Capitală! Am fost în weekend și a fost dezamăgitor. Serele erau închise după un program bugetăresc clasic, iar amalgamul de culoare, mirosuri și flori pe care îl visam pe aleile întortocheate... nu exista.

Pot spune cu mâna pe inimă că am găsit magnolii mai frumoase pe străduțele din Cotroceni, iar o bună parte din florile fotografiate sunt cele pe care le găsești peste tot pe aleile din București. Ce este amuzant este că și cu aceste neajunsuri tot trebuie să plătești un bilet de acces.

Este drept că e doar 5 lei, dar sincer preferam sa fie 10-15 și să am ce să văd. Mi se pare că în Grădina Botanică nu s-a investit nimic de acum 7-8 ani când am fost ultima oară pe zi. Este rușinoasa starea în care se află Grădina Botanică. Găsești o mai mare varietate de flori în orice balcon mai răsărit sau în jurul locului în care ai decis să îți așterni grătarul.

Mai jos las 80% din florile fotografiate în Grădina Botanica duminica asta.






Azi îți plătești cafeaua cu o poezie

Azi și numai azi, Julius Meinl provoacă românii să folosească puțin din creativitatea ancestrală de a face rime din orice pentru a își plăti cafeaua cu o poezie. O idee drăguță care e implementată pentru al 4-lea an consecutiv și în România alături de alte 29 de țări pentru a sărbătorii Ziua Internațională a Poeziei.

Îmi șoptește cineva în cască că anul trecut s-au strâns mai bine de 17 400 de poezii în locațiile partenere, iar anul ăsta se preconizează mai multe având în vedere ca numărul a crescut la peste 200 de cafenele. Impresionant.

Dacă vrei să îți exersezi condeiul, să te distrezi puțin, să dai niște rime monotoniei sau pur și simplu să te bucuri de o cafea muncită cu puterea creativității, Julius Meinl te invită sa faci asta în una dintre locațiile partenere. Lista acestora o găsești aici.

Și cum poeziei îi șade bine să fie împărtășită, sunt și două hashtag-uri pe care poți le folosești #PayWithAPoem și #PoetryForChange. Sau să le spionezi toată ziua. Cum vrei.

Restaurantul The Harbour a aniversat săptămâna asta 12 ani de existență

Mai rar să auzi pe la noi de restaurante care împlinesc 12 ani de existență. Fără o constanță în calitate preparatelor, personal simpatic și o locație ușor de umblat, majoritatea nu cred că prind nici 5 ani. Cu atât mai mult mă bucur că Harbour alege de vreo 3 ani încoace să își petreacă ziua de naștere alături de bloggeri.

La mulți ani Harbour și să ne vedem la fel de zâmbăreți și la anu'.

Mariciu a fost extrem de productiv și deja a și băgat un vlog despre asta. Bravo băi că nu știam cum să închei.

2016 și pierderea de sub control a rețelei sociale pe care procrastinezi

Twitter și Instagram erau rețelele sociale care îmi plăceau cel mai mult și asta doar dintr-un singur motiv: nu încercau să-mi bage pe gât un algoritm de afișare a feed-ului meu. Nu trăiau cu impresia că pot să înțeleagă ce vreau să vad, așa că îmi afișau totul în ordine cronologică. Totuși, de anul ăsta au decis că nu mai merge cu cronologia, e momentul să trecem pe un algoritm de afișare.

De ce? Pentru ca isteții de la Twitter au zis ca este extrem de dificil să vezi cronologic tweet-urile atunci când urmărești sute sau mii de utilizatori, iar Instagram pentru că Facebook. Scuză-mă, dar dacă urmărești 3000 de conturi pe Twitter, sunt ferm convins nu te interesează ce scrie fiecare dintre ele. Cam așa consider că stau lucrurile și pe Instagram și pe orice altă rețea socială. Nu ai cum să urmărești atât de mulți oameni și nu înțeleg de ce nu au limitat asta la un număr rezonabil de mare de la început.

Dar problema de azi este acest algoritm de afișare. Algoritm care sunt ferm convins…

Sfidând legenda, doi fumători au fumat aseară afară și n-au explodat!

E drept că nu mai fumez de 14 luni sau ceva de genul ăsta, dar nu pot să nu privesc cu vizibil dezgust toate lamentările patetice alte fumătorilor pro fumat în spații publice închise. Hai las-o că mârâie! Ce fel de fumător ești tu dacă e un așa mare inconvenient să ieși afara să pufăi din sfânta țigară?

Pe vremea mea, nici măcar un gât în pioneze și o răceală cruntă nu mă împiedicau să îmi iau doza de coolness-nicotinos. Asta ca să nu mai zic de situațiile în care fumam afară la -20-25 de grade de până și fumul pe care îl trăgeam în piept era călâi ca un calorifer într-un bloc de pensionari. Fumătorii get beget mă înțeleg despre ce e vorba, voi ăștia faker-ii... nu.

Dă-o naiba de treabă că nu e capăt de lume. Trebuie să ieși doar afară, nu te trimit ăștia să sapi la canal. Dacă acest simplu lucru te-a revoltat și răscolit atât, nici nu vreau să știu ce spume ai făcut când i-au dat afară pe ăia de la Antene. #șocsigroază

Sfatul meu este să te îmbărbătezi nițel și să nu te mai comporți…

Primește doamne cu cheia beta de WoW Legion

Se împlinesc astăzi 11 ani și o lună de când WoW s-a lansat în Europa, iar eu m-am gândit să marchez acest moment cu niște chei beta care să susțină dependența jucătorilor hardcore. Am vreo 10 chei de acces beta în următoarea expansiune World of Warcraft - Legion. Nu se știe exact când începe beta-ul (probabil după lansarea filmului în Mai) sau când se lansează expansiunea (anul ăsta sigur), dar un acces în beta îți poți asigura chiar în acest moment.

Ce trebuie să faci pentru asta? Spune-mi într-un comentariu de când și cât te-ai jucat World of Warcraft cu main-ul tău (/played în joc) și 5 cei mai hardcoriști primesc automat cheie beta, iar restul intra într-o tragere la sorți random pentru alte 5 chei de acces beta. Extragere pe care o să o fac cândva la sfârșitul săptămânii ăsteia.

Mi-ar plăcea să uploadați undeva screenshot-urile astea (imgur.com de exemplu) și să le link-uiți prin comentarii la această însemnare.

Să înceapă jocurile!

[Later Edit] Am terminat cu extragerea.

Cele …

Cuba: 30 de ani de izolare te fac inventiv

Știu că nu am vârsta optimă pentru a privi cu nostalgie inventivitatea omului de rând în comunism, dar micro documentarul ăsta îmi aduce aminte de câteva lucruri văzute și trăite pre și post '89. Inventivitate care cumva s-a pierdut odată timpul. Ce rost are să te mai chinui să meșterești un lucru când poți să îl cumperi la un preț bun din magazin?


Când pancarta e atârnată, munca ta e terminată

Varianta româneasca la procrastination-ul englezesc este să agăți o pancartă. Trebuie sa deszăpezești trotuarul? Scoate repede la imprimantă sau scrie de mână "Atenție gheață! Se alunecă!" și munca ta e terminată. Proverbialii țurțuri care veghează la sănătatea pietonilor? Bagi repede un "Atenție cad țurțuri" și ai scăpat. La fel și cu tencuiala. Atârni un mesaj pe o sfoară și ai terminat cu o bătaie de cap.

Foaia asta de hârtie ajută și când nu ai chef să cauți un loc de parcare sau să ai plezanterii tip "La revedere și vă mai așteptăm pe la noi" cu clienții care îți pleacă din restaurant. Foia este magică și în același timp omnipotentă. Dacă foaia îți spune să circuli pe trotuarul celalalt și să scuzi disconfortul creat, păi apoi asta faci. Fără să stai la discuții sau să comentezi ca lucrarea  durează deja de 5 ani.

Hârtia te poate priponi ore întregi la o coadă greșită sau te poate întoarce din drum, dar ea are întotdeauna dreptate și ultimul cuvânt …

Ce motiv am de upgrade dacă nu se strică?

Vroiam să scriu astăzi despre cât de util este Google Chromecast 1.0 după 2 ani și trei luni de utilizare, dar mi-am dat seama că pe eMag mai găsești doar versiunea 2.0. Practic, ce am acasă este învechit, mai lent și mai puțin performant. Problema este că funcționează perfect și nu simt nevoia unui upgrade. La fel stă situația și cu tableta Nexus 7 2013. Are 3 ani și merge exemplar pentru ce am eu nevoie (reddit, feedly, twitch & youtube).

Joia trecută am fost la lansarea Samsung-ului S7 si S7 Edge - telefoane exemplare din toate punctele de vedere, dar care nu-mi răspund unei nevoi pe care telefonul actual, Asus ZenFone 2 lansat acum un an, nu o acoperă deja într-un mod decent.

Ok. Are camera mult mai buna și fotografiază mai bine în lumină slabă - lucruri care sunt irelevante dacă le compar cu camera foto pe care o târăsc în permanență după mine: Panasonic LX100. Ah. Așa n-aș mai căra-o? Încă n-au ajuns ajuns telefoanele la nivelul ăla performanță și îmi cam place să o am cu m…

Trei jocuri pe care le aștept în 2016

Cred că din 2010 sau 2011 (Guild Wars 2) n-am mai așteptat cu real interes un joc să apară. Pur și simplu nu m-a prins hype train-ul pe segmentul meu de interes (jocuri axate în mod special pe multiplayer sau 4x/TBS). Plus că am mai și îmbătrânit. Am timp mai limitat acum. Eh. Scuze se tot găsesc. Anul ăsta în schimb vine cu interes pentru trei jocuri destul de diferite între ele.

Primul este Overwatchpe 24 mai - un fel de copil ilegitim al Team Fortress-ului si a League of Legends-ului. E cartoonish, rapid și destul de casual și distractiv încât să nu simți că joci un fps clasic. De la o vârstă încolo oricum nu mai sunt de tine fps-urile hardcoriste. Nu mai ai reflexele necesare. Din ce am jucat in closed betas, Overwatch e consolish fun.

Al doilea este Master of Orion 2016. Exact! 4X-ul din '93 se reîntoarce. Momentan este în early access pe Steam și din ce am văzut până acum mi-a plăcut ce au făcut cu el. Păstrează mult din ce au făcut MOO 1 & 2 faimoase și evită cu succes…

Unde găsești pubelele de reciclare selectivă?

Lucrul de anul trecut de care sunt cel mai mândru e că am reușit să reciclez toate sticlele de bere/vin/etc folosite acasă. Asta și toate bateriile, dar alea să zicem că implică un efort mai mic.

Sticlele au fost cele problematice. Sunt voluminoase, sunt grele și cele mai aproape pubele de reciclare selectiva se găsesc la vreo 800 de metri de casă. Totuși, m-am descurcat admirabil. Cărat cu stoicism plase peste plase de sticle goale spre vizibila surprindere a oamenilor de pe stradă.

Anul ăsta mi-am propus să reciclez o bună parte din hârtia și plasticele folosite. Zic o bună parte pentru că aici lucrurile nu sunt chiar atât de simple. De exemplu cartonul cutiilor de lapte cică trebuie reciclat la plastice - lucrurile astea trebuie cumva învățate, iar asta necesită un timp de adaptare.

Și nu doar timp - ai nevoie și de un loc unde poți să găsești toate informațiile de care ai nevoie. Oricât de numeroase sunt site-urile diferitelor ong-uri care se ocupă cu reciclarea, utilizabilitatea…

Bloggeri, hai să facem RSS feedul mișto iar!

Nu știu alții cum sunt, dar eu refuz cu stoicism să las Facebook sau alt 3rd party să decidă pentru mine dacă văd sau nu articolul bloggerului X. Îmi place să consum tot ce produce persoana respectivă așa că sunt dependent de feedurile RSS. Practic este singurul mod în care pot să fac asta eficient având în vedere că urmăresc 129 de blogguri românești, cam jumătate fiind active săptămânal.

A fost dramă când s-a închis google reader, dar până la urmă nu îmi este rușine nici cu Feedly. Și-a găsit loc în rutina de dimineață. De fapt el reprezintă rutina de dimineață. Cum alții citesc ziare dimineața, eu stau cu nasul în tabletă și mă uit la ce se mai scrie pe bloguri. Și aici vroiam să ajung.

Ca mine mai sunt doar câțiva dacă e să mă iau după datele mele din feedburner: în 2012 aveam ~750 abonați, acum in 2016 am 140. În nici 4 ani am pierdut 82% din abonații la RSS - trend care e oarecum reflectat și la nivel mondial în consumul de feeduri RSS. Așa că dacă am rămas o mână de consumator…

Care e cea mai mare stalagmită din metrou?

Din categoria gânduri random, în ce stație de metrou găsim campioana stalagmitelor de metrou? Cea pe care o știm de când era o băltoacă iritantă. Cea care a crescut într-un an cât altele in șapte? Pe linia M2 și prin stațiile pe care le frecventez, cea din imaginea de mai sus e cea mai mare.

E la Romană pe partea cu metroul care vine dinspre Pipera. Fix la Ultimul vagon. Protejată de un gard, crește nestingherită. Pare sa aibă 10-11 cm înălțime și eu am denumit-o stalagmita Florina. Dar oare este ea ce mai mare din metroul bucureștean? Nu știu încă. Are toate șansele pentru că este într-o zonă bine ventilată și împrejmuită de un gard. Totuși tronsonul Universitate-Pipera a fost dat în funcțiune la 10 ani de primul tronson de metrou (Semănătoarea-Timpuri Noi).

Propun un joc: găsește tu una mai înalta și dă-mi un semn (mail, comentariu sau buzz pe rețele sociale).

Până când nu vin cu o editare ulterioară, Florina rămâne cea mai mare stalagmită de la metrou.

E 2016 și presiunea socială te împinge să ai o brățară de fitness

Am avut senzația anul trecut că toată lumea s-a apucat de alergat maratoane. Facebook-ul meu era plin de oameni mândri că au alergat semi-mini-macro-mega maratonul X, iar eu a trebuit să combat toată aceasta mișcare digitalo-activă cu niște maratoane de mititei și bere.

Am încercat să mă împotrivesc, dar încet-încet ajungi să fii ostracizat pentru credințele tale în puterea tămăduitoare a cărnii tocate. Pozele tale cu bere și platouașe nu mai strâng Like-urile de odinioară, așa că trebuie să te reorientezi către un stil de viață mai sănătos.

Cea mai simplă mișcare e să îți iei un pedometru sau o brățară de fitness. Oricum faci ceva mișcare, poți să începi d-acolo fără să îți schimbi radical viața. O să trăiești în minciună și o să te ascunzi cu escapadele de porceală, dar măcar Like-urile, Wow-urile si Love-urile se vor întoarce.



Ce brățară să-ți iei este altă problemă pe care am studiat-o intens. Însemnare asta are rolul de a împărtăși o parte din cunoștințele acumulate.

Practic, si…

Noodles soup la plic, apă fierbinte și cele mai lungi 5 minute din viața ta

În quest-ul meu de testare a supelor la plic m-am ferit o bună perioadă de supele cu tăiței pentru că țineam minte că mai toate au același gust. Recent am decis totuși să le acord o șansă și mi-am făcut de cap cu 10 lei și am cumpărat toate supele care aveau un mix interesant și echilibrat de arome ambalaje drăguțe. Știu. Superficial, dar trebuie să pornești de undeva.

Mare mi-a fost surpriza să sesizez că există diferențe, atât între producători cât și între diferitele arome pe care le împachetează în pachet. Nu mă înțelege greșit. Noodles-ii, adică fideaua pe limba noastră, este identică la gust. Chiar și la textură și formă. Secretul constă în micul pliculeț de arome pe care îl pui după. Un amalgam de sănătate și E-uri, ăla e gustul unei noodles soup la plic.

Din ce am testat eu pot să spun că nu ai cum să dai greș cu Rollton-uri. Pliculețul ăla e magic și chiar aproape că face supa aia credibilă. Recomandarea mea e cea de vită și îmi dau seama cât de improbabil e ca măcar pe o ra…