Treceți la conținutul principal

2016 și pierderea de sub control a rețelei sociale pe care procrastinezi

Twitter si Instagram trec de pe afisarea cronologica pe afisarea bazata pe un algoritm.

Twitter și Instagram erau rețelele sociale care îmi plăceau cel mai mult și asta doar dintr-un singur motiv: nu încercau să-mi bage pe gât un algoritm de afișare a feed-ului meu. Nu trăiau cu impresia că pot să înțeleagă ce vreau să vad, așa că îmi afișau totul în ordine cronologică. Totuși, de anul ăsta au decis că nu mai merge cu cronologia, e momentul să trecem pe un algoritm de afișare.

De ce? Pentru ca isteții de la Twitter au zis ca este extrem de dificil să vezi cronologic tweet-urile atunci când urmărești sute sau mii de utilizatori, iar Instagram pentru că Facebook. Scuză-mă, dar dacă urmărești 3000 de conturi pe Twitter, sunt ferm convins nu te interesează ce scrie fiecare dintre ele. Cam așa consider că stau lucrurile și pe Instagram și pe orice altă rețea socială. Nu ai cum să urmărești atât de mulți oameni și nu înțeleg de ce nu au limitat asta la un număr rezonabil de mare de la început.

Dar problema de azi este acest algoritm de afișare. Algoritm care sunt ferm convins că va eșua într-o formă sau alta pentru că mă uit la Facebook cu jind și la ce ciorbă de potroace a cu newsfeed-ul meu.

Am prieteni apropiați cărora nu le vă update-urile pentru că Facebook a decis că nu sunt interesat de ei. Să nu mai zic că nu mai văd nimic de la domnișoară de când am schimbat canalul de chit chat din timpul zilei din Facebook Messenger în Google Hangouts. Păi ce super algoritm ai nea Facebook de nu îți dai seama că îmi faci "scandal" în casă când nu am un răspuns la întrebarea Ai văzut ce am poză am făcut și am pus pe Facebook?

Exemplele pot continua, iar cei care au pagini în administrare pe Facebook cred ca au înțeles cel mai bine puterea financiară pe care o impune un algoritm de afișare. Ceva asemănător mă aștept să văd în perioada următoare cu Twitter și Instagram. Engagement-ul organic sărind în hău și contentul de calitate spânzurat în spatele a 60 de secunde de scroll. Cu toate astea, sper din toată inima să mă înșel, n-am chef să mă apuc să snapchat-uiesc că sunt prea bătrân pentru asta.

Mai multe pe subiect: anuntul pe blogul Twitter si Instagram

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…