Treceți la conținutul principal

A trecut un an de Uber și taximetriștii mârlani tot n-au murit de foame

Total curse si distanta mersa cu Uber intr-un an
Cam asa arata statistica mea după un cu Uber
Spuneam acum ceva vreme că pe mine Uberul nu m-a convins că va avea un succes răsunător sau că va schimba cumva modul în care se face taximetrie în Capitală,  iar părerea asta nu s-a schimbat după un an și ceva de folosit serviciul.

Recunosc că Uber este cu o clasă peste 90% dintre taxiuri, dar în același timp suspectez că e utilizat de prea puțini oameni ca să fie considerat de companiile mari de taximetrie un concurent serios care le fură o parte importantă din cota de piață. Altfel mă gândesc că aveau timp într-un an de zile să își schimbe două trei lucruri p-acolo ca să fie mai mult precum Uber, dar n-am perceput vreo schimbare  în direcția asta.

Și nici n-au motiv, între noi fie vorba. Pentru 600 de lei pe an? Atât estimez că au pierdut taxiurile de pe urma mea în anul ce a trecut. Cam o cursă pe săptămână de aproape 12 lei. O cantitate mai mult decât neglijabilă. De asta și doleanțele mele sunt neglijabile pentru ei. Lucru care e logic cât timp afacerea duduie și produce banii estimați. Lucru care nu cred ca se va schimba prea repede.

Mă uitat pe Facebook la tot felul de prieteni care shareuiau statistica lor Uber pe ultimul an și rezultatele erau putin mai fericite decât în cazul meu, dar tot neglijabile. Nu vor muri taximetriștii de dorul nostru, iar eu cu siguranță nu vreau să mă întorc la negociatul curselor până la nu știu ce bodegă sau acasă. Iar dacă pentru asta trebuie să aștept în medie 7 minute, fie!

Ne place sau nu, cu tot cu Uber sau nu, taxiurile vor rămâne același rău necesar cel puțin încă o perioadă bunicică de timp.

Postări populare de pe acest blog

15 minute de palme transpirate: cum s-a aterizat ieri pe aeroportul din Düsseldorf

Zborul a devenit atât de tehnologizat că atunci când spui pilot te gândești la un gigel ce face integrame pe toată durata zborului. Păi nu mai e ca acum 40-50 de ani când să fii pilot însemna ceva. Acum te urci în avion, apeși câteva butoane și calculatorul face totul. Apoi te trântește la pământ un video ca cel de mai sus unde te uiți ca vițelul la poartă.

Filmul e de ieri din timpul furtunii Friederike, cea mai puternică din ultimii 11 ani, care s-a făcut remarcată prin vânturi de până la 140km/h - asta dacă n-am greșit eu conversia din noduri în km/h.

Mă gândeam că la astfel de vânturi se închide aeroportul, dar s-ar părea că băieții ăștia experți în rebusuri și integrame se pricep și la a pune avionul pe pistă în siguranță. Aici a mai contat și scula cu care lucrau că unora le-au trebuit câte 3 încercări, dar majoritatea și-au adus pasagerii în siguranță în aeroportul în care trebuiau să ajungă.

Câteva highlight-uri din filmuleț:

13:40 - băi băiete, cred că au dus avionul direct …

O campanie pe care aș vrea să o văd: la 20 de pet-uri goale primești unul gratis

Cam așa arăta Dâmbovița azi pe la 9:30 după ce în ultima săptămână s-a lucrat intens la curățarea ei și a casetei de sub Piața Unirii. Ar fi ușor să dau vina pe gigeii ăia care au curățat, dar i-am văzut zi și noapte cum s-au chinuit. Au curățat și ei cât au putut, dar ușor să mai pierzi câteva zeci de kilograme de pet-uri când ai de curățat tone de căcaturi pe care le-au aruncat bucureștenii de-a lungul anului. În topul celor mai ciudate lucruri văzute anul ăsta sunt un scaun de birou și o canapea mai mică - asta așa să vă faceți o idee ce au trebui să scoată gigeii ăia.

Dar să ne întoarcem la imaginea de mai sus unde 90% din masa plutitoare era compusă din pet-uri de 2-2.5 litri. Pet-uri care sunt apreciate, în general, de niște gigei cu mustață și tricouri polo - dacă e să ne luăm după reclame. Gigei pe care nu îi poți atinge cu povești frumoase despre reciclare și binele planetei. Poate cu niște amenzi usturătoare, dar e un chin logistic să faci asta.

În schimb, poți să îi atingi…

HBO Go, Netflix și Amazon Prime Video la început de 2017

Cumva am început să consum mai multe seriale la final de an. A ajutat și concediul avut de sărbători, dar cumva am început să prefer din ce în ce mai mult serile liniștite acasă în fața unui serial foarte bun sau măcar mediocru. În ultimile luni am tot testat platforme de video on demand și mă gândeam să aștern câteva idei pentru cei care sunt în căutare unui mod legal de a savura seriale și filme.

Amazon Prime Video e cea mai recentă platformă testată și a fost o dezamăgire cruntă. Poate n-am făcut eu ce trebuie, mi-am activat prime-ul din contul de amazon.com și co.uk, dar am acces doar la 18 seriale. E drept că două dintre ele sunt The Grand Tour (care și-a mai revenit nițel prin episodul al 4-lea) și The Man In The High Castle, dar asta nu mă va face să îmi prelungesc abonamentul. Puțin e prea puțin.

Bonus - nici nu-mi merge să pun îl pe Chromecast direct de pe telefon. Trebuie prin Chrome-ul de pe desktop printr-o extensie. E cam multă bătaie de cap pentru soluția click to play p…