Treceți la conținutul principal

Noodles soup la plic, apă fierbinte și cele mai lungi 5 minute din viața ta


În quest-ul meu de testare a supelor la plic m-am ferit o bună perioadă de supele cu tăiței pentru că țineam minte că mai toate au același gust. Recent am decis totuși să le acord o șansă și mi-am făcut de cap cu 10 lei și am cumpărat toate supele care aveau un mix interesant și echilibrat de arome ambalaje drăguțe. Știu. Superficial, dar trebuie să pornești de undeva.

Mare mi-a fost surpriza să sesizez că există diferențe, atât între producători cât și între diferitele arome pe care le împachetează în pachet. Nu mă înțelege greșit. Noodles-ii, adică fideaua pe limba noastră, este identică la gust. Chiar și la textură și formă. Secretul constă în micul pliculeț de arome pe care îl pui după. Un amalgam de sănătate și E-uri, ăla e gustul unei noodles soup la plic.

Din ce am testat eu pot să spun că nu ai cum să dai greș cu Rollton-uri. Pliculețul ăla e magic și chiar aproape că face supa aia credibilă. Recomandarea mea e cea de vită și îmi dau seama cât de improbabil e ca măcar pe o rază de un kilometru în jurul fabricii să existe măcar o vită vie sau tranșată. Asta e. La gust e bunicică.

Cam același lucru pot să îl zic și despre brandul propriu Mega. E okish deși are niște combinații cam prea fanteziste. Auzi tu! Creveți. Mai că îmi vine să râd când mă gândesc ca acum poți să ai supă de creveți cu doar un leu jumătate sau cât a costat.


Ce mai mare dezamăgire a venit de la Fideliciosul Maggi care s-a încăpățânat să ofere o supa cu fidea care să aducă a România și nu a Asia. Fidea cu ciuperci, fidea cu pui picant, mâine poimâine or să scoată cu aromă de mici și șaorma. Greșit dragii mei. Exista un motiv pentru care noi avem supă cu fidea și nu fidea cu niște supă. La Knorr nici nu m-am uitat. Ambalajul nu m-a impresionat așa că pe moment i-am zis pas.

În schimb, vin cu o recomandare de expert în supă la plic: niște condimente alese aruncate în apa pe care o fierbi te poate duce departe pe poteca gustului. Doar atât. Mai mult efort s-ar traduce prin ineficiență. Mai bine pui tu niște tăiței la fiert și arunci niște legume, condimente și proteine prin oală. Dar aici vorbim de eficiență și rapiditate, iar o supă cu fidea la plic este o alegere excelentă pentru studenții grăbiți și puțin mahmuri.

Mâncați responsabil supe instant. Cunoașteți-vă limitele!

[editoare ulterioară]

La recomandarea unor cunoscători în supă la plic, am testat aseară Vifon și a fost foarte bună. Chiar te păcălea să crezi ca e de fapt pui in ea. Fideaua a fost în schimb mai puțină sau așa mi-a lăsat impresia. Cred că e din cauză că e singura supă care îți zice să folosești 400 ml de apă în loc de 300-350 cât recomandă restul. Eu aș recomanda să se folosească mai puțină apa ca să găsești fideaua mai compactă. Overall - parcă tot Rollton-ul mi-a plăcut mai mult.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…