Treceți la conținutul principal

Roboțelul de aur versus bula hipstărească

Documentarul Robotelul de Aur la One World Romania
Roboțelul de aur: Mihai Dragolea, Radu Mocanu si Steluța Duță
Ieri am ajuns din greșeală la documentarul românesc "Roboțelul de aur" din cadrul One World România, zic din greșeală pentru că de fapt alesesem random pentru seara aia alt documentar din cadrul festivalului, doar ca să fiu surprins un film bine făcut și chiar interesant.

Este vorba de povestea vieții multiplei campioane la box feminin Steluța Duță. Poveste care are un început trist cu abandon, orfelinat și sărăcie, dar care până la urmă se consolidează într-o reală poveste de succes. S-a suspinat pe alocuri în sală, dar s-a râs de cel putin 4 ori mai mult. Oamenii s-au bucurat pe bune de succesul Steluței. Din punctul ăsta de vedere documentarul a fost excelent și foarte bine realizat de niște băieți debutanți în ale documentarelor.

Ce m-a iritat cu adevărat au fost câteva întrebări în Q&A-ul de după. O gașcă de hipstărițe crescute în puf s-au revoltat puțin la cele prezentate. Una i-a reproșat Steluței că râdea prea mult în film de bătăile primite de la băieții din orfelinat când era mică. Alta a sfătuit-o să nu mai mulțumească niciodată statului român pentru că acesta n-a făcut nimic pentru ea, iar a 3-a le zicea regizorilor că următorul documentar tot despre poveștile de succes ale copiilor din orfelinate să fie în condițiile în care regizorii tot ii ziceau că nu despre asta e vorba.

Băi, de unde atât tupeu? Cum să vii să îi spui cuiva că atitudinea pe care o are acum nu se încadrează în tiparul pe care tu îl consideri corect pentru copiii crescuți în orfelinate. E prea fericită și asta nu e bine. Practic nu s-a ridicat la nivelul de traumă emoțională pe care tu îl așteptai și îl doreai. Ai plătit un ban să vezi lacrimi. Vrei să vezi povestea tristă a unor suflete nevinovate. #fuckyou

Ce este cu adevărat incredibil este că nici după ce li s-a zis atât de regizori cât și de Steluța că ce este ea în acest moment o definește mai mult decât trecutul ei, șușotelile hipstărești nu s-au potolit. Incredibil.

În rest, festivalul de documentare One World ține până duminica asta și am așa o senzație că își merită cei 10 lei/proiecție. Eu intenționez să mai bifez cel putin o seara de documentare.

Postări populare de pe acest blog

15 minute de palme transpirate: cum s-a aterizat ieri pe aeroportul din Düsseldorf

Zborul a devenit atât de tehnologizat că atunci când spui pilot te gândești la un gigel ce face integrame pe toată durata zborului. Păi nu mai e ca acum 40-50 de ani când să fii pilot însemna ceva. Acum te urci în avion, apeși câteva butoane și calculatorul face totul. Apoi te trântește la pământ un video ca cel de mai sus unde te uiți ca vițelul la poartă.

Filmul e de ieri din timpul furtunii Friederike, cea mai puternică din ultimii 11 ani, care s-a făcut remarcată prin vânturi de până la 140km/h - asta dacă n-am greșit eu conversia din noduri în km/h.

Mă gândeam că la astfel de vânturi se închide aeroportul, dar s-ar părea că băieții ăștia experți în rebusuri și integrame se pricep și la a pune avionul pe pistă în siguranță. Aici a mai contat și scula cu care lucrau că unora le-au trebuit câte 3 încercări, dar majoritatea și-au adus pasagerii în siguranță în aeroportul în care trebuiau să ajungă.

Câteva highlight-uri din filmuleț:

13:40 - băi băiete, cred că au dus avionul direct …

O campanie pe care aș vrea să o văd: la 20 de pet-uri goale primești unul gratis

Cam așa arăta Dâmbovița azi pe la 9:30 după ce în ultima săptămână s-a lucrat intens la curățarea ei și a casetei de sub Piața Unirii. Ar fi ușor să dau vina pe gigeii ăia care au curățat, dar i-am văzut zi și noapte cum s-au chinuit. Au curățat și ei cât au putut, dar ușor să mai pierzi câteva zeci de kilograme de pet-uri când ai de curățat tone de căcaturi pe care le-au aruncat bucureștenii de-a lungul anului. În topul celor mai ciudate lucruri văzute anul ăsta sunt un scaun de birou și o canapea mai mică - asta așa să vă faceți o idee ce au trebui să scoată gigeii ăia.

Dar să ne întoarcem la imaginea de mai sus unde 90% din masa plutitoare era compusă din pet-uri de 2-2.5 litri. Pet-uri care sunt apreciate, în general, de niște gigei cu mustață și tricouri polo - dacă e să ne luăm după reclame. Gigei pe care nu îi poți atinge cu povești frumoase despre reciclare și binele planetei. Poate cu niște amenzi usturătoare, dar e un chin logistic să faci asta.

În schimb, poți să îi atingi…

HBO Go, Netflix și Amazon Prime Video la început de 2017

Cumva am început să consum mai multe seriale la final de an. A ajutat și concediul avut de sărbători, dar cumva am început să prefer din ce în ce mai mult serile liniștite acasă în fața unui serial foarte bun sau măcar mediocru. În ultimile luni am tot testat platforme de video on demand și mă gândeam să aștern câteva idei pentru cei care sunt în căutare unui mod legal de a savura seriale și filme.

Amazon Prime Video e cea mai recentă platformă testată și a fost o dezamăgire cruntă. Poate n-am făcut eu ce trebuie, mi-am activat prime-ul din contul de amazon.com și co.uk, dar am acces doar la 18 seriale. E drept că două dintre ele sunt The Grand Tour (care și-a mai revenit nițel prin episodul al 4-lea) și The Man In The High Castle, dar asta nu mă va face să îmi prelungesc abonamentul. Puțin e prea puțin.

Bonus - nici nu-mi merge să pun îl pe Chromecast direct de pe telefon. Trebuie prin Chrome-ul de pe desktop printr-o extensie. E cam multă bătaie de cap pentru soluția click to play p…