Treceți la conținutul principal

Trei jocuri pe care le aștept în 2016

Trei jocuri asteptate in 2016
Overwatch's Reaper, Master of Orion for cat lovers and some darkish Camelot Unchained

Cred că din 2010 sau 2011 (Guild Wars 2) n-am mai așteptat cu real interes un joc să apară. Pur și simplu nu m-a prins hype train-ul pe segmentul meu de interes (jocuri axate în mod special pe multiplayer sau 4x/TBS). Plus că am mai și îmbătrânit. Am timp mai limitat acum. Eh. Scuze se tot găsesc. Anul ăsta în schimb vine cu interes pentru trei jocuri destul de diferite între ele.

Primul este Overwatch pe 24 mai - un fel de copil ilegitim al Team Fortress-ului si a League of Legends-ului. E cartoonish, rapid și destul de casual și distractiv încât să nu simți că joci un fps clasic. De la o vârstă încolo oricum nu mai sunt de tine fps-urile hardcoriste. Nu mai ai reflexele necesare. Din ce am jucat in closed betas, Overwatch e consolish fun.

Al doilea este Master of Orion 2016. Exact! 4X-ul din '93 se reîntoarce. Momentan este în early access pe Steam și din ce am văzut până acum mi-a plăcut ce au făcut cu el. Păstrează mult din ce au făcut MOO 1 & 2 faimoase și evită cu succes lucrurile care au făcut din MOO 3 o glumă între ochelariști. Mai aștept puțin înainte să-l cumpăr ca să văd dacă se duc în direcția corectă până la capăt.

Ultimul pe listă este Camelot Unchained -  un joc despre care nu știu foarte multe, dar am un prieten extrem de pasionat de el. Dacă o să fie măcar jumătate din ce a/au promis, o să fie noul meu joc de suflet. Am o slăbiciune pentru MMO-urile care implementează decent conceptul de PVP server vs server. Momentan e cu mulți poate și dacă: poate nu le iese cum doreau sau dacă îl lansează anul ăsta. Totuși, îl trec aici pe listă chiar și așa.

Asta e lista mea în acest moment. Poate nu e completă, la tine mă uit Civilization 6, dar față de anii trecuți, ea măcar există.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ce faci când hipsterul pe care l-ai crescut te mușcă de mână?

Încă nu mi-am acceptat condiția de hipster pentru că eu nu mănânc mici ironic la bomba din cartier, dar trebuie să recunosc că mă bucur când văd din când în când hipsteri revoltați pe prea mult hipsterism. Ca în conversația de mai sus pe Facebook unde o persoană s-a plâns de politica celor de la cafeneaua/coffee shop-ul Bloom de a interzice clienților utilizarea laptopurilor în timpul weekendului.

La nivelul ăsta de hipsterism s-a ajuns: laptop = muncă, muncești prea mult așa că în weekend e bine să lași munca deoparte și pentru că sunt cool and everything else îți vor impune asta. În plus, să nu uităm ca de fapt este un lucru pe care îl fac pentru a completa experiența de a savura cafeaua.

Povestea celor de la Bloom sună bine, doar că este vorba de experiența lor de a bea o cafea. Nu experiența mea sau a celorlalți. Oricum nici nu contează. Este prăvălia lor și pot să facă aproape tot ce își doresc într-o marjă destul de largă. La fel cum persoana de mai sus este liberă să nu mai ca…

Băi băiete, ce naiba s-a întâmplat cu manele de au ajuns în halul ăsta?

Mă uitam azi pe YouTube trending și am dat peste ultimul super hit Guță. Am dat click de curiozitate, că așa se zice întotdeauna pe internet, să vadă și ochiul meu ce mai e pe val în zona asta muzicală. Șoc și groază. Dezastru. INCREDIBIL!

Intro-ul este unul banal și nu te atrage la aruncat nici măcar cu monede în cântăreț. Guță este în mizerie și a ajuns să poarte Calvin Klein. Calvin-Fucking-Klein! Opulența a dispărut și cum petrece cu cafea la dozator și apă plată. Fata aia e mai înfofolită ca un prichindel înainte de Revoluție - nu tu decolteu generos sau animal print. Băi băiete!!! Ce dracu e asta?

Pentru mine, Maestrul este era cel dintâi profesor de șmecherie al țarii. O legendă ce acum 5 ani ne-a făcut tuturor o favoare și ne-a adus pe calea cea buna printr-o exercițiu de forță și artă ce, pentru mine cel puțin, a rămas în istorie ca cel mai mișto videoclip de manele al tuturor timpurilor. Îi dau embed mai jos că să vedeți despre ce e vorba, deși cred că toți știți la ce mă r…

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…