Treceți la conținutul principal

Trei jocuri pe care le aștept în 2016

Trei jocuri asteptate in 2016
Overwatch's Reaper, Master of Orion for cat lovers and some darkish Camelot Unchained

Cred că din 2010 sau 2011 (Guild Wars 2) n-am mai așteptat cu real interes un joc să apară. Pur și simplu nu m-a prins hype train-ul pe segmentul meu de interes (jocuri axate în mod special pe multiplayer sau 4x/TBS). Plus că am mai și îmbătrânit. Am timp mai limitat acum. Eh. Scuze se tot găsesc. Anul ăsta în schimb vine cu interes pentru trei jocuri destul de diferite între ele.

Primul este Overwatch pe 24 mai - un fel de copil ilegitim al Team Fortress-ului si a League of Legends-ului. E cartoonish, rapid și destul de casual și distractiv încât să nu simți că joci un fps clasic. De la o vârstă încolo oricum nu mai sunt de tine fps-urile hardcoriste. Nu mai ai reflexele necesare. Din ce am jucat in closed betas, Overwatch e consolish fun.

Al doilea este Master of Orion 2016. Exact! 4X-ul din '93 se reîntoarce. Momentan este în early access pe Steam și din ce am văzut până acum mi-a plăcut ce au făcut cu el. Păstrează mult din ce au făcut MOO 1 & 2 faimoase și evită cu succes lucrurile care au făcut din MOO 3 o glumă între ochelariști. Mai aștept puțin înainte să-l cumpăr ca să văd dacă se duc în direcția corectă până la capăt.

Ultimul pe listă este Camelot Unchained -  un joc despre care nu știu foarte multe, dar am un prieten extrem de pasionat de el. Dacă o să fie măcar jumătate din ce a/au promis, o să fie noul meu joc de suflet. Am o slăbiciune pentru MMO-urile care implementează decent conceptul de PVP server vs server. Momentan e cu mulți poate și dacă: poate nu le iese cum doreau sau dacă îl lansează anul ăsta. Totuși, îl trec aici pe listă chiar și așa.

Asta e lista mea în acest moment. Poate nu e completă, la tine mă uit Civilization 6, dar față de anii trecuți, ea măcar există.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…