Treceți la conținutul principal

True Artisan Café în 7 imagini aproape reprezentative

35 ml of hard work

Ieri am fost târgul de cafea True Artisan Café să asist puțin la Concursul Național de Aeropress, dar și să bifez primul meu târg de cafea. M-am dus de la 11:00 cu destul de multă curiozitate și am fost surprins să văd că deja era o mulțime deja formata în locul relativ micuț în care a avut loc (The Ark).

M60 @ True Artisan Cafe
Ca idee - ce e surprins în poza asta reprezintă cam 20% din tot spațiul unde a avut loc târgul
Primul lucru care aș putea spune că m-a surprins a fost lipsa de dorința a vizitatorilor de a experimenta ceva nou. În biletul de intrare de 10 lei erau incluse 2 băuturi la alegere și mai toată lumea se ducea le ia de la M60 sau Origo. La băieții din Cluj sau la cei din Amsterdam cozile erau de 3-4 ori mai mici.  

Claro Cafe - Ruanda Kigeyo Organic
Asta e cafeaua cu care cei de la standul Claro Cafe își preparau băturuile
Claro Cafe - Ruanda Kigeyo Organic
Iar asta e rezultatul: un espresso cu o crema discretă și un after-taste puternic de fructe tropicale și cola sau un cappuccino extrem de dulce și în opinia mea cam cu prea mult lapte. 

Al doilea lucru care m-a surprins a fost ca niciun concurent de la Concursul Național de Aeropress nu avea aceeași tehnica de preparare a cafelei la Aeropress. Chit că unii erau amatori, iar alții profesioniști din cafenele, procesul de bază varia destul de mult. Așa că n-am putut să fur meserie. 

True Artisan Cafe - Aeropress
Fiecare participant avea 8 minute să impresioneze cei 4 jurați
În plus, am fost surprins să văd că nu puteai să testezi cafea făcută la Aeropress. Toate standurile vindeau cam același lucru - cred. Olandezii fiind singurii care afișau ce poți să îți cumperi de la ei, restul standurilor erau mai mult pe dibuite. Sper să nu mă înșel și speram să și gust o cafea la Aeropress făcută cum trebuie. Din păcate n-a fost să fie.

Espresso olandez de la True Artisan Cafe
Espresso-ul celor din Amsterdam a fost foarte bun, dar n-am idee din ce cafea era făcut. 
Bandezzi - lapte special pentru cappuccino
E mai ușor să faci o spumă bună când ai un lapte special pentru asta

Cu toate astea mi-a plăcut experiența. Cafeaua a fost bună, oamenii foarte relaxați și atmosfera a fost prietenoasă. Chiar și între concurenți lucrurile păreau să fie foarte amicale. N-am rămas până la final, dar cel puțin în faza grupelor așa stătea treaba. Am înțeles că un clujean a câștigat competiția. Felicitări și sper să aud vești de bine de la Campionatul Mondial de la Dublin.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…