Treceți la conținutul principal

Mi și Mu - fastfood hipsteresc cu mici și muștar

Mi și Mu -  fasfood hipsteresc cu mici și muștar

De vreo 3-4 luni era în Centrul Vechi (vis a vis de biserica Sf. Gheorghe) un fast food pe care îl tot așteptam să se deschidă pentru că aveam un motto cam tupeist: "Tradiționali mici aduși la nivel de artă". Păi cum? Micii tradițional sunt în esență o expresie cultural-artistică cu suficientă maturitate încât cu greu cred că cineva poate să îi ducă pe noi culmi ale gustului.

Dar motto-ul și-a făcut treaba și m-a făcut curios încât să trec de câteva ori prin zonă doar să văd dacă s-a deschis sau nu. Nu se deschisese și nici nu părea că lucrurile avansau în vreun fel înauntru. Am presupun că a venit criza mai devreme peste ei și o să fie genul ăla de loc care nu se deschide vreodată.

Intrarea Mi și Mu -  fasfood hipsteresc cu mici și muștar

Vineri pe 25 au deschis oficial și eu abia doar peste weekend am aflat, așa că ieri m-am dus glonț să văd despre ce e vorba. Din afară arată bine, chiar dacă este la nivelul 8/10 de hipsterism. Lemn vopsit în culori stridente, două măsuțe incomode în stradă și puțin motiv românesc cât să fie plăcut ochiului de cunoscător.

Interiorul mi s-a părut că este un fel de copil născut din design-ul Divan-ului din Centrul Vechi și aranjamentul Calif-ului de la Iancului. Cu alte cuvinte arată bine și este practic.

Interior Mi și Mu -  fasfood hipsteresc cu mici și muștar

Dar nu pentru design m-am dus la Mi și Mu, așa că am trecut rapid la a vedea gusta și ochii mei ce înseamnă artă când vine vorba de mici.

Ce se vede în imaginea de mai jos este un meniu. Așa vin toate  la ei: mici, muștar (la alegere - voi explica imediat ce înseamnă asta), cartofi prăjiți, pită și o băutură al alegere între sucuri și bere. Normal că alegi berea, suc la mici nu prea merge. Din punctul ăsta de vedere au o bilă albă atât pentru aspect cât și pentru varietatea de carbohidrați.

Meniu Mi și Mu -  fasfood hipsteresc cu mici și muștar

Mi-a plăcut foarte mult că îți pui singur ce muștar vrei și cât vrei. Nimic altceva nu poate să strice experiența unui porceli cinstite cu mici și bere ca insuficiența muștarului și a pitei. Varietatea muștarului este ridicată: clasic, cu chilii,  tarhon, hrean și încă unul care îmi scapă acum.

Pe zona asta băieții stau chiar bine. Încă o bilă albă!


Meniu Mi și Mu -  fasfood hipsteresc cu mici și muștar

Micii în sine nu sunt cei mai impresionanți ca dimensiune, dar sunt foarte gustoși și vin în vreo 4 combinații posibile: pofticioși (PVO - porc, vită și oaie), extra (PV), clasici (OV) și picanți (PV mai înțepător).

Eu am testat pofticioși și picanți și dacă ar fi să fac o recomandare aș zice picanți. Sunt mai puțin zemoși ca cei pofticioși ( din imaginea de mai sus ) și sunt ceva mai diferit la gust față de ce găsești peste tot prin București.

Nu sunt ei chiar ambrozia zeilor mult lăudată în moto, dar...

Grill Mi și Mu -  fasfood hipsteresc cu mici și muștar

Cinstiți, vin extrem de repede și sunt alte lucruri care compensează pentru a transforma review-ul ăsta în recomandare. Unul dintre ele este prețul (imaginea următoare) care mi se pare că este extrem de competitiv cu oricine altcineva care face mici pe o rază de 2-3 kilometri. Șapte lei pentru 3 mici și muștar nu găsești nicăieri în centru.

16 lei a fost meniul de mai sus de 5 mici, o bere, cartofi prăjiți, pită și muștar la discreție. Ăsta e preț care ar trebui să sperie puțin șaormeriile din zonă. La ceas de seară (nu știu încă dacă e deschis până noaptea târziu) nu mare mi-ar fi mirarea să auzi printre grupurile de petrecăreți un "Hai să mergem bă la niște mici".

#onecanonlydream

Prețuri Mi și Mu -  fasfood hipsteresc cu mici și muștar

În total a strâns cam multe bile albe și cred ca e cazul să compensez cu niște mici nemulțumiri. Cea mai mare frustrare a fost că primești doar o furculiță cu care te chinui puțin să sacrificii micuții. Nu zic că mi-ar fi rușine să apuc cu mâna, dar locul se vrea să fie într-un fel care nu ar aproba o astfel de apucătură. Aș putea să mă plâng și de scaunele cam incomode, dar nu vreau să îmi fac o reputație de mironosiță pe internet.

Locul e mișto, mâncarea e bună și ieftină - asta cât o să mai țină așa pentru că nu cred că e profitabil să dai micul cu 2 lei. E ușor de ajuns (la Lupoaică) și recomand oricărui cunoscător în ale micilor să dea o fugă pentru a avea impresiile la el data viitoare când se întâmplă Marea Adunare.

#undeteducitumicule

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…