Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iunie, 2016

Top Social Brands 2016

În fiecare iunie vine ziua aia când toți oamenii de social media de la noi se strâng în fața avizierului să vadă pe ce loc le-au ieșit brandurile de care se ocupă. O reminescență a examenelor de admitere, Top Social Brands a încălzit puțin spiritele specialiștilor și anul ăsta.

Și eu pot spune că sunt contrariat de unele schimbări din top, dar nu de prezența respectivelor branduri în acest clasament. Lista chiar mi se pare reprezentativă pentru brandurile care fac lucruri pe social media.

Mă bucur să am și eu vreo 3 branduri în top, dar mai mult mă bucur de fenomenul pe care îl generează acest top în rândul clienților de prin toate agențiile: "cum putem să creștem sau cum putem să ajungem în topul de anul viitor". Bun așa!

Ce o să fie greu acum de explicat și stăvilit e fuga pentru a fi din ce în ce mai social. Poate ție ca brand nu ți se potrivește Snapchat sau Facebook live, dar ce să faci dacă vrei să fii social? Să ne înarmăm cu răbdare people of social media!

În câțiva ani o să apreciem Transformers drept filmul ăla clasic cu mașini reale

E deranjantă fuga asta către CGI pentru orice lucru minor mai ales în condițiile în care de multe ori nu reușește să păcălească ochiul. Oricum, impresionantă tehnologia folosită și chiar dacă ei zic că vor să se ducă mai mult în zona de reclame auto (care oricum aproape toate arată la fel), cred că or să aibă cereri mai multe din zona Hollywoodiană.

Mixul de joi e pentru bărbații care apreciază berea albă și murdăria neagră

Zilele călduroase de vară trec mai ușor când te bucuri de o bere rece și gustoasă, produsă după o tradiție veche de secole. Cam așa suna mesajul primit acum vreo două zile într-o punguță albastră, mică și discretă. Înăuntru așteptau cuminte două sticle de bere arhi-premiată și nou adusă pe piață (oficial de pe 21 iunie): Weihenstephaner Hefe WeissBier. Beri pe care eu, cu rușine în suflet o zic cu limba întortocheată, nu le-am mai gustat înainte. Totuși, le-am încercat aseară pentru a însenina puțin seara compromisă de dezastrul portughez (Cristi, ce facem aici?!?) și bine a fost.

E o bere puțin atipică pentru zona asta de weiss bier, iar ei zic că e din cauza notei de scorțișoară și a aromei de banană. Nu zic nu, dar eu o simțeam puțin mai acidulată față de alte beri de gen și cu un gust de după mai dulceag. Nu am negociat prea mult cu ea pentru că s-a scurs repede din pahar la fel ca lacrimile suporterilor portughezi. Nu e bai! Zilele astea ar trebui să apară prin magazine și la dr…

Tipuri de oameni care merg la teatru

Tot mergând la Sibiu în fiecare an la festivalul de teatru, care între noi fie vorba nu e de ratat, am observat că oamenii pe care îi văd în sală se împart în câteva categorii distincte. Fiecare cu bile albe și bile negre. Mai jos încerc să creionez aceste tipuri:

Cunoscătorul - Merge la cel putin 10 spectacole pe an de câțiva ani. Știe cam tot ce se învârte în zona asta culturală și are cele mai proaste recomandări pentru categoriile următoare. Nu o face cu răutate, dar ce apreciază el la un spectacol poate să fie înțeles doar de alți cunoscători. În general sunt simpatici și nu deranjează în sală.

Profanul - Cel care merge ocazional la teatru, dar nu are cunoștințe atât de vaste. E un om simplu care apreciază cu precădere teatrul acela pentru popor. Recomandările lui sunt cele mai sigure, pentru că spre deosebire de Cunoscător, nu îi este frică să zică că n-a înțeles sau nu i-a plăcut un spectacol. Nici el nu deranjează.

Masochistul - Este cel care va aștepta întotdeauna pauza pentru …

"Visul unei nopţi de vară" în regia lui Tim Robbins

De 6 ani merg la Festivalul International de Teatru de la Sibiu și de fiecare dată prind un spectacol care chiar mă impresionează. E spectacolul setează tonul întregii experiențe sibiene și cel care mă face vorbăreț pe subiectul teatru. Anul acesta "Visul..." lui Tim Robbins a fost acel spectacol despre care simt cumva nevoia să aștern câteva rânduri.

Mix-ul de joi: Festivalul Internațional De Teatru de la Sibiu & Ploiești International Film Festival

Weekend-ul ăsta e de fugit din București. Dacă ai fost prevăzător, atunci ai deja cazare și bilete la ultimele zile ale Festivalului De Teatru de la Sibiu pentru că în general începe să fie sold out cu vreo săptămâna înainte de a începe. Eu de 6 ani merg cu sfințenie câteva zile la Sibiu. E un mix perfect de teatru, spectacole în stradă, lenevit la vreo terasă și prieteni. Anul ăsta sunt și blogger oficial, așa că o să îmi aduc și eu aportul la câteva postări pe hashtag-ul #fits2016. (sibfest.ro)

Ceva mai aproape și cu șanse mai mari de a găsi loc, la Ploiești are loc #piff2016 - ediția a 6-a. Un festival de scurtmetraje mai puțin cunoscute (so hipsterish). Acum o săptămâna am fost la o vizionare a scurtmetrajelor câștigătoare anul trecut și mi-am cam prins urechile nițel. Cu siguranță e un nou val de regizori care are propriu stil - destul de diferit de ce deja am putea spune că e consacrat pentru genul ăsta de producții. (ploiestifilmfestival.ro)

Oricum, weekendul ăsta stă sub semn…

O generație care se poate concentra mai puțin decât o găină

Eram aseară în metrou și făceam ceea ce fac de fiecare dată când prind aglomerație: trăgeam cu ochiul la ce fac oamenii în telefoane. E un sport care oferă o înțelegere a consumatorului mai bine ca orice studiu de renume și mai pune mintea la lucru puțin. Aseară, pentru prima oară în viață, n-am putut să-mi fac jocul pe motiv de defecțiune hardware.

Lângă mine era o domnișoară care se mișca atât de repede încât creierul meu nu putea să facă față. În decurs de o stație de metrou (Romană - Universitate) fata asta s-a conversat cu iubi, a epuizat newsfeed-ul de Instagram, cel de Facebook, a deschis și închis vreo 3-4 aplicații pe care nu le-am recunoscut și a mai "citit" vreo 4-5 articole distribuite pe FB. Totul cu o singură mână pentru că cealaltă o stabiliza.

Pe Instagram a fost chiar plăcere să încerc să mă țin după ea! A distribuit un număr impresionant de inimioare la cine trebuia în doar o secundă. Nici nu apăreau bine pixelii pe ecran că ea decisese deja dacă scrolleaz…

Warcraft: Începutul - învrăjbitorul de tocilari

Cu o întârziere regulamentară de 10 minute, am fost ultimul care a intrat la avanpremiera de presă de aseară. Sală plină, medie de vârstă mai scăzută ca la alte filme, așteptări variate.  Am stat în rândul patru așa că orcii mi s-au gigantici (big like) și fix cum trebuie, ironic oarecum având în vedere că atunci când am văzut trailerul am râs de colții lor care păreau să compenseze pentru altceva.

În funcție de cât de bine cunoști universul Warcraft, filmul este bun sau o dezamăgire cruntă și asta pentru ca gamerii fac cunoștință cu un fenomen întâlnit des la cei care citesc mult: filmul nu o să fie ca ceea ce ți-ai imaginat atunci când ai citit cartea. Extrapolăm asta la Warcraft I și avem fix aceeași situație. Nici faptul că au trecut 5-10-20 de ani de atunci nu prea ajută să te emoționeze ca odinioară.

Eu n-am fost #fandemic al acestui univers și mie mi-a plăcut filmul. M-am jucat toate jocurile și mmo-ul, dar doar la nivelul extrem de casual. Suficient cât să înțeleg și să am o…

Overwatch - jocul noii generații de gameri

Sunt ferm convins că sunt oameni care vor contra afirmația din titlu, da' cu League of Legends ce facem?, dar Overwatch reprezintă pentru mine primul joc gândit special pentru generația asta nouă de gameri. Generația asta pe care nu o mai dai gata cu o grafică frumoasă, o poveste bună și un gameplay excelent.

Nu! Copiii ăștia noi sunt mai impresionați de meme-uri, cosplay și complexitate personajelor din joc în care oarecum se regăsesc. Mă tot uit la tot ce s-a întâmplat de la lansarea Overwatch de acum 2 săptămâni și mă minunez de cât conținut pe lângă joc a produs Blizzard:  un turneu, 3 scurt metraje și figurine de 5 metri.

E drept că au și vândut 7+ milioane de exemplare, dar mai impresionantă e reacția fanilor care s-au pus pe generat conținut. Deja există cel puțin o variantă de benzi desenate și parcă citisem ceva și de un board game. Ca să nu mai vorbesc de zeci de desene, tablouri și tentative de cosplay. Și nici n-au trecut mai bine două săptămâni.

Practic pentru aceast…

Bula - rezultatul Internetului croit pentru placul tău

E foarte ușor să pierzi din vedere că Internetul tău nu este la fel ca Internetul altora. Cumva ai impresia ca dacă ai 2000+ de prieteni pe Facebook și news feed-ul îți este inundat cu un anumit subiect, toată țara se zbate și trăiește subiectul respectiv.

Realitatea e un fel de Matrix croit de algoritmul Facebook-ului pentru a îți oferi fix ceea ce vrei să vezi. Așa stai mai mult în platformă și vezi mai multe reclame. #profit

Oamenii tind să uite când au dat unfriend extremiștilor religioși sau prietenilor care dădeau like și share diferitelor personaje dubioase. Au uitat de block-ul acordat cu atâta satisfacție cocalarului sau pițipoancei care cumva se strecurase printre "prieteni".

Sunt lucruri în trecut pe care nu le conștientizează că le modelează realitatea actuală. Uită că sunt oameni de vârsta lor care își denumesc copii Nectarie, care citesc cărți de rugăciuni în metrou sau râd zgomotos în Centrul Vechi de hipsterii proști care îl votează Nicu Șordan. S-au spălat …

Mesaj pentru noul Top Gear: Cristi! Bă, Cristi! Du-te acasă!

Îmi aduc aminte că era o perioada când *probabil* jumătate din traficul de internet făcut duminica seara era cel mai nou episod Top Gear. De la ora 22:00 tot online-ul românesc amorțea de râs în fața celor 3 lovable idiots cu valențe de experți în bolizi de lux.

Duminica asta online-ul a amorțit din nou, dar de data asta așteptând să vadă ce vrăji a mai făcut John Snow. N-am văzut nici măcar o referință la noul sezon Top Gear - zic asta pentru că abia cândva marți pe la prânz s-a strecurat o veste prin zona mea de interes că a avut loc premiera noului sezon Top Gear în formatul nou. 

Azi de dimineață m-am uitat la el și tot ce pot să spune este: "Chris, du-te acasă!". Strici întreaga emisiune. Încerci atât de mult să te diferențiezi de Clarkson încât ajungi să faci exact opusul: să arăți ca un stângaci Clarkson wannabe. Și se vede asta. Până și puștiul din imaginea de mai sus și-a dat seama de asta. Te chinui prea mult și este jenant. Totul pare forțat la tine. Este extrem d…