Treceți la conținutul principal

Overwatch - jocul noii generații de gameri

Overwatch - jocul noii generații de gameri

Sunt ferm convins că sunt oameni care vor contra afirmația din titlu, da' cu League of Legends ce facem?, dar Overwatch reprezintă pentru mine primul joc gândit special pentru generația asta nouă de gameri. Generația asta pe care nu o mai dai gata cu o grafică frumoasă, o poveste bună și un gameplay excelent.

Nu! Copiii ăștia noi sunt mai impresionați de meme-uri, cosplay și complexitate personajelor din joc în care oarecum se regăsesc. Mă tot uit la tot ce s-a întâmplat de la lansarea Overwatch de acum 2 săptămâni și mă minunez de cât conținut pe lângă joc a produs Blizzard:  un turneu, 3 scurt metraje și figurine de 5 metri.

E drept că au și vândut 7+ milioane de exemplare, dar mai impresionantă e reacția fanilor care s-au pus pe generat conținut. Deja există cel puțin o variantă de benzi desenate și parcă citisem ceva și de un board game. Ca să nu mai vorbesc de zeci de desene, tablouri și tentative de cosplay. Și nici n-au trecut mai bine două săptămâni.

Practic pentru această generație noua jocul în sine s-a transformat dintr-un obiect de entertainment într-un instrument creativ. Da, League of Legends și Team Fortress au fost primele care au făcut trecerea asta ulterior, dar Overwatch este primul joc de care știu care începe direct așa.

În rest, singurul lucru care s-a schimbat din review-ul pe care l-am avut după closed beta e că tot extra conținutul adăugat a început să justifice prețul de 230 de lei. Vorba aia "7 milioane de oameni nu pot să se înșele".

Închei cu o știre la cald - Facebook și Blizzard tocmai au anunțat un parteneriat prin care vor să aduca prin Facebook Live-uri jocurile în timeline-ul oamenilor. Poate să fie lovitura care va îngenunchea în sfârșit bătrânul Twitch. E de urmărit exact ce se va întâmpla când vor da drumul în curând.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…