Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iulie, 2016

De ce ar fi o rușine să mănânci salate?

Umblă o vorbă prin târg că bărbaților le e cam frică de salate. Că se rușinează la vederea lor și că nu le mănâncă nici în ruptul capului pentru că nu e un gest bărbătesc. Așa zic studiile și cei de la salatele Eisberg - care m-au și provocat săptămâna asta fac lucruri mai neobișnuite pentru un bărbat.

Ca să arăt că #nueorusine nici să te ocupi de relaxarea ta, de curățenia din casă și nici să mănânci salate. N-am văzut de ce e rușinos vreunul din lucrurile astea așa că m-am distrat cu pozele pe care le-am pus hashtagul campaniei. Mai sus e una dintre ele făcută pe terasa blocului.

Și ca să ne întoarcem la nelămurirea din titlu. O salată bună completează cu succes orice fel de mâncare, iar uneori pe căldurile astea chiar poate să îl înlocuiască cu succes. Carnivor convins, nu de puține ori m-am trezit vara asta la prânz că aș vrea ceva mai ușurel și mai răcoritor. Și aici intervine atuul salatelor preambalate care te scutesc de cumpărături multiple: ai în ambalaj totul spălat, porțio…

Se mai face handbal în scoli?

Dacă mă întreba cineva acum o lună despre situația handbalului românesc, i-aș fi răspuns că stam bine. Parcă văzusem ceva pe la știri despre performanța pe care o face echipa națională feminină, așa că n-avea cum să fie rău.
Între timp după ce l-am auzit povestind pe directorul de marketing al Federației Române de Handbal, impresia asta a dispărut. Realitatea este tragică și îi cam lipsește elementul comic. În școli se practică din ce în ce mai puțin handbal pentru că elevii nu au cu ce și dascălii nu mai știu regulile sportului ăsta.  Vorba aia – ca la noi la nimeni.
Așa a apărut proiectul mingiinscoli.ro prin care FRH și Henkel România își propun să aducă sportul ăsta mai aproape de elevi prin a le oferi acel ce – banala minge de handbal. Școlile sunt propuse de utilizatori și echipamentul este cumpărat din banii strânși de pe urma produselor din gamele Taft, Fa, Schauma, Gliss sau Essence ULTIME. Henkel donând 50 de bani pentru fiecare produs vândut până pe 7 august.

Este o inițiat…

Tocmai s-a lansat Prisma pentru săracii cu Android

E greu să fii plebeu cu Android mai ales când toate aplicațiile cool par să se lanseze inițial pe IOS. Acum vreo două săptămâni stăteam toți și salivam la ce opere de artă  invadaseră rețelele sociale. Ne cam plăcea, dar n-aveam ce face. Prisma - că despre ea e vorba - era doar pentru iphone masterclass.

Între timp nebunia a trecut și artiștii s-au făcut vânători de pokemoni. Ghinion curat pentru cei de la Prisma care deja se vedeau cumpărați de Facebook. Eh. Stați fără griji! Mai au o șansă. Acum 12 ore tocmai au lansat prima variantă pentru Android. Facebook a mai băgat în priză două servere pentru afluxul de picturi digitale care urmează să inunde Instagramul.

Se poate downloada de aici.

După cum se vede și în imagini, Prisma este o adunătură de filtre cu influențe puternice în arta plastică. N-arată rău, dar e ușor să exagerezi și să pară un kitsch - fix ca în artă. Oricum, are potențial și unele filtre sunt interesante.

Brace yourself!

Pokemon Go - doar pentru că ești afară nu înseamnă că nu farmezi

Farming, pentru cei care nu sunt familiari cu termenul ăsta din industria jocurilor pe calculator, e să faci același lucru iar și iar în speranța că vei aduna suficient X pentru a face obiectul Y care e mai puternic ca ce aveai tu până acum și care te ajută să aduni mai ușor X+1 pentru a face Y+1. Procesul în sine putând să se continue la infinit, dacă jocul e făcut mișto gen Diablo 3, și în general fiind destul de frustrant după o anumită perioadă.

Pokemon Go a prins în draci atât în rândul gamerilor, cât și al celor care nu au treabă cu jocurile, dar asta nu înseamnă că jocul e altceva decât un farm-fest. Ok! Poate este puțin mai distractiv momentan că vine cu factorul ăsta de noutate trebuie să ieși din casă, dar asta nu schimbă fundamental conceptul care îl are în spate.

Caută pokestop-uri pentru a prinde armate de pokemoni pentru a putea upgrada unu amărât dintre ei ca să îl duci la un gym ca să îți iei bătaie de la un jucător mai dedicat ca tine. Este o poveste fără sfârșit cum…

Guild Wars 2 HOT este la jumătate de preț

Dacă e să mă întrebi pe mine, Guild Wars 2 este cel mai bun mmorpg făcut vreodată pentru că nu este chiar un mmorpg.

Nu plătești lunar, nu prea farmezi, diferențele între obiecte sunt în general doar cosmetice, questurile sunt opționale, grafica este spectaculoasă, pvp-ul este excelent și comunitatea este extrem de prietenoasă și în general trecută binișor de 18 ani. Și cu toate astea jocul poate să îți mănânce mii de ore dacă asta vrei sau doar 2-3 ore pe săptămână și tot nu rămâi ultimul din curtea școlii. Alegerea e a ta.

Jocul de bază este gratuit în acest moment - cu niște limitări pentru a descuraja farmul cu boți - dar expansiunea tocmai este la o ofertă de jumătate de preț. Doar 100 de lei și ceva mărunțiș. Eu zic că merită mai ales că odată plătită poți juca ani și ani fără costuri suplimentare (serverele de Guild Wars 1 sunt deschise 10 ani mai târziu).

Se ia de aici digital: http://buy.guildwars2.com/ - până pe 27 e la ofertă.

Și în joc se dă add as friend: Nihasa The Engi…

Unde se duc serialele după sezonul întâi?

Cred că n-am mai terminat un serial de câțiva ani de zile, n-am mai fost la zi de mai mult timp, iar de câteva luni nici n-am mai urmărit ceva cu regularitate ce nu avea MasterChef Australia în titlu. Cu toate astea, recent am încercat să îmi creez un obicei de a consuma ca la carte un serial.

Totul a mers excelent. Primul sezon a fost antrenant, reușeam să isprăvim 2-3 episoade pe seară, dar apoi totul s-a fleșcăit într-o  mare de absurditate. Absurditate ce a continuat cu spor în sezonul al doilea. Lucrurile au luat-o pe făgașul imposibilului și al inimaginabilului.

Personajul principal a devenit din ce în ce ușor de citit pentru că viclenia a fost înlocuită cu răutate. Tensiunea dramatică s-a scurs încet, încet și a lăsat loc doar cliffhanger-ului de sfârșit de episod. Personajele secundare s-au dezbrăcat de personalitate și au devenit niște pioni în mâna povestirii. Iar întreaga acțiune a căpătat proporții greu de crezut în ecosistemul serialului - serial ce voia să se întâmple î…

Brusc după videoul ăsta am cam rămas fără scuze

Frumos, motivațional, îți face pielea de găină!

Dar să fim serioși, după share-ul regulament pe Facebook o să uităm filmulețul ăsta. O să ne întoarcem la a ne plânge de milă. Că e greu. Că nu e ca pe Internet sau în filme. Că Yes We Can ne aduce aminte doar de Obama...



Cam greuceanu mesajul, nu?

Zimbru - ce paletă de arome și gust poate să îți aducă o bere de un leu nouăzeci și patru?

Răspunsul practic nu există, dar simțeam că am lăsat baltă secțiunea de review-uri modeste, așa am făcut acest titlu de clickbait.

Fabricată în județul Bacău de firma Albrau, berea Zimbru are o istorie teoretică de 230 de ani. Practic doar de la 1845 se pune pe hârtie proiectul fabricii care mai târziu va împrumuta numele de Zimbru. Pe repede-înainte vreo 170 de ani și la raft în Mega, între beri de import cu prețuri de 3-4 ori mai mari, am descoperit această bucățică de istorie la doar 1.94 lei.

Berea este slab acidulată, fără prea multă personalitate, cu spumă modestă și un gust care nu impresionează. Culoarea este clasica nuanță de bere blondă ce stârnește puțină nostalgie anii 90 pentru hipsterul care a plătit 8-10 lei pe ea la o terasă cool. Are 4% alcool și pot spune cu mâna pe inimă că mă simt înșelat de asta. Puteam să jur că am băut un șpriț cu aromă de bere.

Cu toate astea, mă așteptam să fie mult mai rea. Sub prețul ăsta am băut acum câțiva ani șosete murate, dar berea Zim…

Giveaway: Mi-au rămas mici vreo 10 chei de WoW Legion beta

În loc să primesc 10 chei beta pentru concursul din primăvară, am primit de două ori mai multe așa că am iar prilejul să fiu popular printre prietenii jucători de wow. De data asta m-am gândit să pun o întrebare care mă macină de ce ceva vreme:

Poți să agăți în World of Warcraft? Dă numele la o parte și povestește-mi cum s-a întâmplat într-un comentariu. Să fie povestea ta sau unor prieteni pe care îi cunoști - nu ceva luat de pe net. Nu e pe spectaculozitate că e oricum extragere random, dar putem să ne amuzăm nițel cu povești pe bune. Mâine la prânz extrag cei 10 câștigători.

În plus, povestea cea mai cu moț o premiez automat cu cheia personală. Like and share și să înceapă jocurile!

[later edit] Cam e prânzul așa că anunț câștigătorii. Practic pentru 11 chei s-au înscris 10 oameni așa că fiecare e câștigător. Trimit acum pe email cheile. Enjoy!

Situația berii artizanale în România

Am fost aseară la o dezbatere cu cei mai importanți producători locali de bere artizanală să aflu două trei lucruri despre industria asta care practic nu exista acum șase ani. Printre glume și împungeri prietenești, subiectul principal a fost un fel de noi vs berile industriale. Lucru cu care nu sunt deloc de acord în condițiile în care mie mi se pare că se completează reciproc și că nu sunt concurenți direcți.

E și greu să fii într-un versus când practic nu contezi pe piața de volume și produsul tău este de 4-5-6 ori mai scump. Cu toate astea, asta a fost direcția în care discuția s-a dus încet, încet. Între noi fie vorba nici la masă balanța nu era echilibrata, dar asta nu i-a împiedicat să facă front comun în fața răului: Clinica de Bere aka Terapia face 3000 de litri pe zi, iar Ground Zero e în zona 5000-6000 de litri pe lună.

Dintre lucrurile interesante care s-au zis aseară am notat mental două lucruri. Recuperarea investiției este undeva pe la 5-6 ani - atât estimau cei de la …

Viața este un moment. Dă-i share pe Facebook!

Mă uitam la filmulețul ăsta cu Bon Jovi la o nuntă și încercam să găsesc răul mai mare. E oare cameramanul cu obrazul gros care se năpustește asupra lui sau mulțimea de telefoane scoase? Cameramanul e un țăran cu abilități sociale echivalente cu cele ale unei râme, dar măcar el își face jobul pentru care a fost angajat.

Mesenii sunt mai ușor de blamat și ostracizat. Ei sunt cronicarii pe care nimeni nu i-a cerut și de care nimeni nu are nevoie. Ei sunt mai ușor de arătat cu degetul și întrebat apoi: Nu mai bine trăiai momentul atunci și acolo? Și nu prin intermediul unui ecran de 5 țoli?


Nu! Nu! Nu! Cel mai rău lucru din tot videoul ăsta e domnișoara care greșește versurile și îi măcelărește melodia. De fapt ăsta s-ar putea să fie și motivul pentru care s-ar ridicat de pe scaun deși se vede clar că nu avea niciun chef de asta. #smileandwave

 [later update] Au dat jos filmarea, dar am pus o altă copie. De ce au dat-o jos? Poate și din cauză că domnișoara l-a întrebat înainte de nuntă d…

Cu un Biz Social Media Camp toți suntem datori

Cumva ideea asta a trecut pe lângă mine vreo 10 ediții de #BizSMScamp: păi de ce să mergi să vezi conferințele pe care poți să le vezi și în București? Ce poți să înveți nou acolo ce n-ai putea să înveți aici? Adevărul e că m-am înșelat amarnic. Tabăra are avantajul că te ține în permanență conectat la subiect și lucrurile tind să nu îți intre pe o ureche și apoi să îți iasă pe alta.

Între prezentări te transformi din ascultător pasiv în susținător activ. Toată lumea dezbate cele discutate și n-ai cum să n-ai o părere. Chit că e bună sau rea, intri în joc. Ți se insuflă o energie incredibilă pe care sper să o ai alături cât mai mult timp.

Nu știu cât va ține asta, dar m-am întors chitit să mut munții. E o senzație ce involuntar vine cu propria sa nostalgie. Ca în serile alea de acum mulți ani când o mână de bloggeri se strângeau la o bere și voiau să schimbe lumea. Poate acum e momentul ca Biz SMS Camp să încerce asta.

Cu motivele mai puțin emoționale pentru a veni în tabăra, Cristi

Neutralitatea internetului și ce înseamnă asta pentru un om obișnuit

Cei care o mai ard pe Reddit sau alte site-uri de gen din afară știu că acum ceva vreme s-a dezbătut intens neutralitatea Internetului. E un subiect ce la prima vedere pare un ațâțător de tocilari, dar care într-un mod fascinant privește pe toată lumea pentru că e un principu de bază al modului în care Internetul funcționează și a funcționat așa de la începuturi.

Premiza de la care a plecat întreaga treabă este destul de simplă: nu tot Internetul pe care îl folosești este egal în fața serviciilor de telecomunicație pentru același tip de abonament. O arzi toată ziua pe Facebook, deci nu prea faci trafic și nu încarci lățimea de bandă a ISP-ului, așa că nu deranjezi prea mult. Ești ușor dependent de show-uri YouTubo-Twitchiene sau toată viața ta însemnă binging pe Netflix/HBO GO, brusc folosești semnificativ mai multă bandă, ești bun de discriminat puțin că nu te-ar deranja niște viteze mai scăzute de Internet.

Neutralitatea Internetului asta vrea să prevină: ce faci tu cu traficul pe …

Trei serii SF din secolul ăsta ce n-ar trebui să le ratezi!

Inițial mă apucasem să scriu un post stufos pe subiect, dar mi-am dar repede seama că nu sunt credibil pe subiect pentru că în mai bine de 11 ani de blogging cred că am scris despre o singură carte. Cine să se uite în gura mea când vorbesc despre cărți? E drept că îmi mai spăl obrazul cu seriale și filme sci-fi, dar și așa vor veni elita haterilor d'internet care vor avea ceva de zis pe subiect.

Chiar și așa cu toate aceste riscuri, ceva în mine vrea să împărtășească lumii aceste trei recomandări primite la rândul meu de la Itu. Cine are urechi de ascultat probabil că le va da o șansă și bine va face.



The Three-Body Problem al lui Liu Cixin - un SF chinezesc genial premiat cu Hugo in 2015. Este probabil cea mai complicată și filozofică invazie a Pământului pe care am văzut-o. E credibilă și te lasă cu un fior rece pe spinare când te gândești că un viitor prim contact ar putea să nu fie departe de ce se întâmplă în poveste. Doar 2 din 3 cărți sunt traduse momentan în engleză. Dintre…

Mă uitam aseară la meci și mă gândeam că poți pierde și cu capul ridicat!

Chiar dacă Dumnezeu n-a fost islandez sau ăia și-au dorit mai mult victoria, poți juca în așa fel încât peluza ta să te aplaude ca pe un învingător. Nu e nicio rușine să pierzi în fața unui adversar mai bun cât timp ai dat tot ce aveai mai bun din tine. Măcar ai încercat. Ai sperat.

E chiar admirabil să nu îți pierzi speranța când ești condus cu 4 goluri și joci ca și cum meciul abia a început. Să nu lași garda jos. Să nu te resemnezi. Să nu te ascunzi în fața unor scuze. Sunt lucruri pe care ai noștri bravi fotbaliști nu le înțeleg pentru că la noi nu contează asta. Își iau niște înjurături vreo săptămână, dar apoi sunt iertați. Iar sunt vedete ce atrag priviri pline de admirații și cozi de autografe. #pentrucămerită


Mai sus sunt câteva secunde cu ce s-a întâmplat după meciul cu Franța unde galeria i-a aplaudat vreo 20 de minute încontinuu chiar dacă rezultatul pare unul dezastruos pe hârtie: 5:2. Dar n-au făcut asta pentru rezultat, ci pentru ce au văzut pe teren.

Bravo Islanda!